Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

În România sunt construite unele dintre cele mai sofisticate nave din lume

În cei peste o sută de ani de istorie, industria navală a conferit țării noastre standardul de important constructor de nave în Europa, în șantierele de la noi fiind construite nave care prin performanțele tehnice sunt unice în lume.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 11.01.2019 - 11:26

Una dintre industriile cu tradiție în România, cea a construcțiilor navale, a aniversat în acest an 125 de ani de existență, fiind marcat anul 1893, când la Galați era înființată societatea ce avea să devină primul „șantier de construcții fluviale”. Mult timp, a fost singurul șantier naval specializat în construcții de nave noi, în perioada interbelică fiind construite anual până la 20 de nave.

Primii navaliști, „meşterii care reparau corăbii”

Prima atestare documentară datează din 1565, când, potrivit unui firman otoman, adresat domnitorului Alexandru Lăpușneanu, la Galați exista un mic atelier pentru repararea corăbiilor, lucru pe care îl atestă și Dimitrie Catemir în „Descriptio Moldavie”. În 1784, Ruggero Giosepe Bosco-
vich nota că a văzut la Galați „un vas foarte mare de tipul acelora pe care turcii le numesc caravele, vas care era în șantier, gata să fie lansat”. În 1822  a fost consemnată știrea despre „meşterii care reparau corăbii” la Galaţi. Tot în secolul XIX a fost dezvoltat un atelier de reparații și la Constanța, într-o înregistrare din 1892 a Ministerului pentru Lucrări Publice făcându-se referire la Atelierul de Reparaţii din Portul Constanţa. Dezvoltarea atelierelor de reparații navale la Galați a fost determinată și de faptul că din 1856 Comisia Europeană a Dunării a avut sediul la Galați, iar în 1867 aici era mutat sediul Flotilei Militare de Dunăre. În 1879 era înființat, tot la Galați, Arsenalul Marinei Militare. În 1841, la Galaţi a fost construită prima navă militară, o canonieră cu trei tunuri, dar încă nu se putea vorbi de o activitate continuă de construire a unor nave.

 

„Șantierele de construcţii fluviale ale Dlui Fernic & Co“

La sfârșitul secolului XIX la Galați apărea primul șantier naval din România. Inginerul Gheorghe Fernic a înființat în 1893 „Gheorghe Fernic & Co”, cu susținerea financiară a doi francezi,
Teodore Guiller şi Jean Poujoliet. Societatea, care avea ca obiect de activitate turnarea de piese metalice, a fost transformată pe 12 mai 1897 în „Șantierele de construcţii fluviale ale Dlui Fernic & Co”. Prima comandă au reprezentat-o reparațiile vaporului de pasageri „Orientul”. La Șantierul Naval  „Fernic” a fost marcat debutul industriei navale românești, prin trecerea de la construirea de ambarcațiuni din lemn la construirea de nave cu corpuri din metal. În 1935 se consemna că la Șantierul Naval „Fernic” erau construite de la 4 la 20 de nave anual. În perioada 1938-1944, la Galați au fost construite 65 de nave civile şi 11 nave militare, printre care lansatorul de mine „Amiral Murgescu”, cu două motoare de 1.000 CP, submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”, patru vedete rapide, patru dragoare şi mai multe submarine „de buzunar”, cu echipaje de două persoane.

 

Două nave legendare, submarinele „Marsuinul“ și „Rechinul“

La Șantierele Navale „Fernic” au fost construite două nave legendare ale Marinei Regale Române, submarinele „Marsuinul” și „Rechinul”. În flota Marinei Regale erau nouă submarine, dar numai opt au luptat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cele mai cunoscute fiind „Marsuinul”, „Rechinul” și „Delfinul”. Submarinul NMS „Marsuinul” a fost proiectat ca submarin puitor de mine, dar a fost transformat în submarin de atac. A executat o singură crucieră, între 10 și 27 mai 1944. Deși a fost atacat intens de inamic, „Marsuinul” s-a întors în Portul Constanța. Pe 20 februarie 1945, o torpilă a explodat în interiorul submarinului aflat la cheu în Portul Poti, din Georgia. A fost ridicat la suprafață și reparat. Construirea submarinului NMS „Rechinul” a fost finalizată în 1941. Avea o lungime de 69,8 metri şi o lăţime de 6,6 metri. Deplasamentul submarinului era de 750 de tone în imersiune, fiind propulsat de două motoare diesel şi două motoare electrice, fiecare dezvoltând 600 CP. „Rechinul” atingea o viteză de 14 noduri la suprafaţă şi 9 noduri în imersiune, având o autonomie de 7.000 de mile. Era dotat cu un tun naval şi antiaerian SKC, cu calibrul de 88 mm, un tun antiaerian Oaerlikon, cu calibrul de 20 mm, şi putea lansa 6 torpile TLT (533,4 mm). „Rechinul” a fost cel care a făcut cea mai lungă misiune militară a unui submarin românesc, în perioada 15 iunie-29 iulie 1944, într-o misiune de recunoaştere a Portului Novorosiysk. „Marsuinul” și „Rechinul” au fost luate de URSS ca pradă de război și au fost înapoiate după 15 ani, când nu mai puteau fi folosite. Unul dintre motoarele submarinului „Rechinul” a fost salvat de la fier vechi de profesorii de la Facultatea de Inginerie Navală de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. A fost reparat și acum este în perfectă stare de funcționare. 

 

După 1950, a fost creată „orizontala“ industriei navale

Industria construcțiilor navale a avut o amplă dezvoltare începând din anii ‘50, România devenind în timp unul dintre cei mai importanți constructori de nave din Europa. A fost dezvoltat și modernizat șantierul naval de la Galați și au fost înființate șantierele navale de la Constanța, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Oltenița, Sulina, Drobeta-Turnu Severin etc. La Galați a fost creată o „orizontală” a industriei navale, prin înființarea unei Facultăți de Mecanică la care una din specializări era aceea de „Construcții nave”, înființarea institutului de proiectări navale Icepronav, dar și înființarea unor societăți specializate: Uzina Mecanică Navală, care producea echipamente și tablouri electrice navale, Trefo – care producea și lanțuri navale – și Inetof, singurul producător de elice navale din Europa de Est, cu echipamente „Made in Japan”. În anii ‘60, la Șantierul Naval Galați au fost construite primele cargouri românești, de 4.500 tone dead weight (tdw), „Galați” și „Brăila”. La șantierul gălățean au fost construite nave cu deplasamente din ce în ce mai mari, de până la 55.000 tdw, dar și platformele de foraj marin. Din anii ‘60 până în prezent, la șantierul din Galați au fost construite peste 1.300 de nave.

 

La Mangalia și Constanța, nave de până la 200.000 tone

Pentru construirea navelor maritime mari, de până la 200.000 tdw, a fost dezvoltat Șantierul Naval Constanța și a fost construit Șantierul Naval de la Mangalia. Suprafața totală a șantierului de la Constanța a ajuns la 74 ha, printre dotări fiind și două docuri uscate de mare capacitate. La Constanța au fost construite vrachierele mari, de la 55.000 la 165.000 tdw, și petroliere cu deplasamente de până la 150.000 tdw. Șantierul Naval Mangalia este dezvoltat pe o suprafață de 98 ha, are trei docuri uscate cu o lungime totală de 982 metri şi cheuri cu lungimea de 1,6 kilometri. Dintre șantierele de la Dunărea fluvială, cele mai importante sunt cele de la Giurgiu și Drobeta-Turnu Severin, specializate în construirea de nave fluviale.

 

Privatizări reușite, privatizări eșuate

Șantierul Naval Galați a fost privatizat în 1999, fiind preluat de grupul olandez „Damen”, care a făcut investiții în noi tehnologii și echipamente, în prezent șantierul fiind specializat în construirea de nave militare și iahturi. Șantierele „Vard” de la Brăila și Tulcea fac parte din Grupul „Ficantieri”. Au fost privatizări reușite, pentru că la cele trei șantiere de la Dunăre sunt construite nave foarte complexe, fiind menținut statutul României de important constructor de nave în Europa. Șantierul Naval Constanța e deținut din 2002 de omul de afaceri Gh. Bosânceanu, operând predominant în reparații de nave. Șantierul din Constanța are relații de colaborare cu Naval Group din Franța. După ce Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering s-a retras din parteneriatul cu statul român, Șantierul Naval Mangalia este deținut acum de statul român și Grupul „Damen”, într-un joint venture în care statul deține 51%. În România funcționează 12 șantiere navale, dar societăți de pe „orizontala” industriei navale, precum Trefo și Inetof, au fost distruse prin privatizări neinspirate.

 

Nave militare de top. La Galați, flota Marinei Regale Olandeze

În șantierele navale din România sunt construite nave sofisticate, cu tehnologii foarte moderne, unele dintre aceste nave fiind unice în lume. La Șantierul „Damen” din Galați sunt construite navele flotei militare a Olandei, fapt confirmat  de directorul tehnic al șantierului, Doru Gaibăr: „În ultima perioadă, toate navele militare pe care guvernul Olandei le-a construit au fost construite la Galaţi”. Un exemplu de performanță al navaliștilor din Galați a fost construirea navei „Groningen”, parte a unui proiect de 487 de milioane de euro al Marinei Regale din Olanda. „Groningen” are un deplasament de 3.750 tdw, lungimea de 108 metri, lățimea de 16 metri și un pescaj de 4,55 metri. Cea mai puternică armă de la bord este un tun super-rapid „Oto Melara”, cu calibrul de 76 de milimetri, care execută 120 de focuri pe minut și poate atinge ținte aflate la o distanță de 16 kilometri. Armamentul secundar este format dintr-un tun rapid „Oto Melara Marlin WS” cu calibrul de 30 mm, două tunuri rapide „Oto Melara Hitrole NT” și alte două marca „M2HB”, cu calibrul de 12,7 mm. Nava poate lua la bord şi un elicopter. Tot la Galați a fost construită și „nava amiral” a Marinei Regale Olandeze, „HNLMS Karel Doorman”. Cu un deplasament de 28.000 tdw și lungimea de 205 metri, este cea mai lungă navă construită vreodată în România. Este o navă de tip Joint Logistic Support Ship (JSS), în a cărei structură se află un heliport cu două posturi de aterizare la bord şi un hangar pentru şase elicoptere şi rampe de urcare la bord a amfibiilor şi un spital cu 20 de săli de operaţii şi tratament. Nava e dotată cu două sisteme antirachetă, două tunuri cu calibrul de 30 mm şi patru mitraliere cu calibrul 12,7 mm. În dotările navei se află şi un punct de comandă pentru coordonarea acţiunilor tactice ale altor nave, ceea ce îi conferă rolul de „navă amiral” în coordonarea unor operaţiuni militare pe mare. Nava poate lua la bord 180 de membri ai echipajului şi 120 de militari.

 

Nave „top secret“

Din 2010, când șantierul de la Galați a devenit Centru de excelență pentru nave militare în cadrul Grupului „Damen”, au fost construite 30 de nave de apărare şi de securitate pentru 13 ţări diferite, inclusiv pentru state membre NATO şi UE. La acestea se adaugă nave specializate, cum ar fi o navă pentru Paza de Coastă a Emiratelor Arabe Unite. Construirea unor nave militare a adus reguli noi, de păstrare a secretului cu privire la proiect și numele clientului. „Construirea navelor militare implică o atenţie ceva mai mare asupra informaţiilor care pot fi divulgate. Noi am extins şi nişte audituri pe partea de securitate”, spune inginerul Daniel Vrabie, specialist nave militare.

 

La Brăila e construită nava „robot“, care va naviga fără echipaj

La Şantierul Naval „Vard” din Brăila a început construirea unei nave speciale pentru transportul containerelor, care are propulsie 100% electrică și este complet automatizată în ceea ce privește operațiunile de încărcare, descărcare şi navigație. Practic, va fi o navă fără echipaj. Nava „Yara Birkeland” este construită pentru compania norvegiană „Yara”, unul dintre cei mai mari producători de îngrăşăminte chimice din lume. La Brăila va fi construit corpul navei și vor fi instalate echipamentele de bază, restul echipamentelor fiind montate la şantierul „Vard Brevik”, din Norvegia. După livrare, vasul va opera în Marea Nordului, între uzina „Yara” din Porsgrunn, cea mai mare platformă industrială din Norvegia, şi porturile din Brevik şi Larvik. După livrare, în anul 2020, nava va trece treptat, până în 2022, de la operaţiunile cu echipaj la operaţiuni complet automatizate, adică fără echipaj. Toate operațiunile, de încărcare-descărcare și de navigație, vor fi efectuate de echipamente robotice comandate de un soft.

 

Navă unică în lume, cu sistem integrat de conservare a energiei

Tot la Brăila este construită, în colaborare cu Șantierul „Vard Soviknes” din Norvegia, o navă care este unică în lume prin tehnologiile utilizate. Este vorba de un trauler, o navă de pescuit care va fi prima din lume dotată cu un sistem integrat de stocare a energiei, alcătuit din propulsie diesel mecanică/diesel electrică şi baterii. Este construită pentru compania norvegiană „Havfisk”, cel mai mare operator de traulere din Norvegia. Nava va avea la bord o fabrică de prelucrare a peştelui, două spaţii de păstrare a peştelui refrigerat şi congelat, cu o capacitate de congelare de 80 de tone, dar va fi dotată și cu un rezervor de stocare a peştilor în viu în scopul păstrării capturii în cele mai bune condiţii, la temperaturi scăzute, pentru a men-
ţine calitatea superioară a peştelui.

 

La Tulcea, cea mai „eco“ navă din lume

La Șantierul Naval „Vard” din Tulcea este construită o navă care reprezintă, de asemenea, o premieră mondială, fiind cea mai nepoluantă navă din lume. Despre construirea navei „Le Comandant Charcot”, pentru compania franceză „Ponant”, am mai scris recent în paginile „României libere”. Vom reaminti că este un spărgător de gheață destinat croazierelor și expedițiilor științifice la Polul Nord, care dispune de 92 de cabine pentru pasageri și 72 pentru echipaj. Performanța tehnică ce o face unică în lume este că va avea o propulsie hibridă, electrică şi pe gaz natural lichefiat, ceea ce face să fie prima navă de explorare care va depăşi standardele de mediu stabilite în reglementările internaţionale. Va fi cea mai puţin poluantă navă dintre toate cele care au fost construite în ultimul secol.

 

La Galați, spărgător de gheață pentru Antarctica

În septembrie, la șantierul „Damen” din Galați a fost lansată la apă una dintre cele mai sofisticate nave construite în ultimii ani, un spărgător de gheață pentru Antarctica. Nava „Nuyina” e construită pentru Guvernul Australiei, în cadrul unui proiect de 2 miliarde de dolari australieni. Spărgătorul de gheață va furniza celor trei stații australiene de cercetări din Antarctica și stației din insula Macquire încărcătură și echipamente și va asigura transportarea cercetătorilor și a personalului. Fiind o navă de cercetări marine, cu facilități de laborator extinse, va găzdui până la 116 oameni de știință și va putea asigura staționarea la bord a patru elicoptere și două ambarcațiuni. La finalizarea construcției, nava cu capacitatea de 23.400 tdw și lungimea de 156 metri va avea o înălțime de peste 50 de metri, suprastructura fiind compusă din 10 punți.   

Comentarii

loading...