„Poliţiştii din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au efectuat zece percheziţii domiciliare şi au pus în executare opt mandate de aducere, pe raza judeţului Giurgiu, la persoane bănuite de camătă, proxenetism, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare a banilor”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis joi AGERPRES.
În urma percheziţiilor, au fost indisponibilizate aproape 79.000 de lei, peste 16.000 de euro, aproximativ 300 de grame de bijuterii din aur, trei autoturisme, zece telefoane mobile, aparatură destinată minării de monedă virtuală bitcoin, dar şi înscrisuri cu valoare probatorie.
Potrivit anchetatorilor, gruparea şi-ar fi desfăşurat activitatea infracţională în perioada 2012-2019, sub forma unei întreprinderi infracţionale, care ar fi fost constituită pe criterii familiale, condusă de „pater familias”, respectiv liderul grupării.
Acesta ar fi pus bazele unei grupări cu notorietate locală negativă, care ar fi fost specializată în comiterea infracţiunilor de camătă, proxenetism, instigare la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare a banilor, pe raza municipiului Giurgiu, dar şi în străinătate, în special în Franţa.
„Gruparea ar fi fost formată din membrii familiei – tatăl, cei doi fii ai acestuia, fosta soţie, mama liderului grupării, fosta sa concubină, fiica sa şi tatăl acesteia, dar şi alte persoane apropiate. Toate aceste persoane ar fi acţionat, în mod coordonat, sub conducerea liderului, în scopul săvârşirii infracţiunilor anterior menţionate şi obţinerii ilicite de bunuri mobile, imobile şi sume mari de bani, într-un timp scurt şi cu un minimum de investiţii”, se arată în comunicat.
Poliţiştii spun că membrii grupării s-ar fi erijat în reprezentanţii unei virtuale microîntreprinderi financiar-nebancare, care ar fi fost capabilă să acorde împrumuturi cu dobânzi cuprinse între 5% şi 10%, cu condiţia lăsării, de către „clienţi”, cu titlu de garanţie a unor bunuri mobile sau imobile.
Acordarea de sume de bani, cu titlu de camătă, ar fi constat, iniţial, în identificarea unor potenţiale persoane dispuse să ia astfel de împrumuturi.
„Apoi, înainte de contractarea împrumutului sau după acordarea unei prime tranşe, clienţilor li s-ar fi cerut să se deplaseze la instituţii notariale, unde ar fi încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu persoanele din grupul infracţional, având ca obiect diverse bunuri imobile (terenuri sau locuinţe), ori bunuri mobile (autoturisme) deţinute de cei care se împrumutau, valoarea contractelor fictive incluzând şi suma dobânzilor solicitate”, precizează IGPR.
În acest mod, s-ar fi procedat la disimularea activităţilor infracţionale, cărora li s-ar fi dat o aparenţă de legalitate.
În cazul în care persoanele împrumutate nu puteau restitui sumele stabilite iniţial cu liderul grupării, acesta ar fi procedat la executarea lor silită. De asemenea, în situaţia în care debitorii erau în imposibilitatea restituirii dobânzilor fixate, aceştia ar fi fost ameninţaţi şi agresaţi fizic de către coordonatorul grupului infracţional.
„Din investigaţii a reieşit faptul că şi activitatea de proxenetism s-ar fi derulat în acelaşi format, de tip familial, prin luarea unor măsuri de evitare a depistării lor de către autorităţi. Femeile dispuse să se prostitueze în folosul grupului infracţional ar fi fost racolate din ţară, prin intermediul unor anunţuri telefonice sau direct, de către membrii săi şi li s-ar fi cerut să se deplaseze sau erau transportate, cu un autoturism, în Franţa”, se mai arată în comunicat.
Femeile ar fi fost cazate în diverse apartamente din Paris, Cannes sau Nisa, închiriate de către fosta concubină a liderului grupului, unde, de altfel, ar fi prestat serviciile sexuale contra cost. Anchetatorii arată că pentru evitarea unor posibile controale din partea Poliţiei Franceze, aceste locuinţe ar fi fost schimbate, în mod frecvent, la intervale de una-două luni.
Fiecare dintre tinerele care ofereau servicii sexuale contra cost plătea membrilor grupării jumătate din suma obţinută, fiind identificate, până în prezent, şapte astfel de persoane.
Banii obţinuţi din camătă şi proxenetism ar fi fost investiţi în achiziţii de imobile sau autoturisme de lux, înscrise pe numele celor care au constituit această „afacere familială”.
