Ca orice altă sărbătoare, Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului, din 15 august, este marcată de numeroase obiceiuri şi superstiţii legate de peţitori, prosperitate sau starea vremii.
Astfel, în ziua de 15 august, tinerele poartă o plantă numită „năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori, iar femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, credincioasele merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor, potrivit crestinortodox.ro.
Citește și: Zeci de mii de pelerini, așteptați la icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, la Mănăstirea Nicula
De asemenea, în perioadă postului Sfintei Mării, fetele își cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfântă Măria (Ciosa, Nicula, Moisei, Mănăstirea Hodos Bodrog, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad, etc).
Totodată, bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă.
Citește și: Cum serbează România Sfânta Marie Mare
Dacă, în apropierea zilei Sfintei Mării înfloresc trandafirii, este un semn că toamna va fi lungă.
Din 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
Citește și: Forţele Speciale intervin la ZIUA MARINEI. Cum vor acţiona
În sudul țării, se angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotrivă păsărilor.
În plus, perioada dintre cele două Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), era considerată perioadă cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.
