UPDATE Condamnări definitive cu EXECUTARE în „Dosarul Transferurilor” pentru toţi greii fotbalului

La închisoare intră şi MM Stoica, pentru care procurorul de şedinţă a cerut scoaterea din cauză şi clasarea faptelor deoarece ar fi intervenit prescripţia.

 

 

Ei bine, judecătoarele Anca Alexandrescu şi Codruţa Strâmb de la Curtea de Apel Bucureşti i-au schimbat încadrarea juridică, iar fapta de înşelăciune continuată a fost desfăcută pe momente ale săvârşirii ei ( adică în două fapte de înşelăciune), iar calculul prescripţiei s-a raportat la ultimul moment al săvârşirii infracţiunii. Pentru înşelăciune, judecătoarele l-au condamnat la 3 ani şi 6 luni  cu executare şi după executarea pedepsei,i-au aplicat o pedeapsă suplimentară potrivit căreia timp de  2 ani are interdicţie de a se mai ocupa de fotbal.

 

 ( vezi ca document ataşat  CONDAMNĂRILE pronunţate de instanţă).

 

 De ce intră în puşcărie Gică Popescu. Adio preşedinţia FRF!

 

Gică Popescu a fost ba achitat, ba condamnat cu suspendare. Însă, Curtea de Apel l-a condamnat marţi definitiv la 3 ani, o lună şi 10 zile închisoare cu executare. Instanţa a aplicat acelaşi procedeu juridic pe care l-a folosit la condamnarea lui MM Stoica. Şi anume: infracţiunea de înşelăciune continuată s-a desfăcut în două fapte de înşelăciune. I s-au desfăcut şi faptele de evaziune fiscală şi spălare de bani în formă continuată în câte două fapte penale de sine stătătoare. Pentru unele fapte a intervenit prescripţia, pentru altele nu şi a fost pedepsit pentru ele.

 

Gică Popescu a fost condamnat la pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pentru spălare de bani, la care s-a adăugat sporul de 1 an , o lună şi 10 zile , spor ce reprezintă o treime din suma pedepselor celorlalte fapte săvârşite şi care nu sunt prescrise, potrivit noilor coduri penale. Pedeapsa finală este de 3 ani, o lună şi 10 zile, la care judecătoarele au adăgat pedeapsa complementară  şi anume interdicţia de reprezenta un club de fotbal timp de un an, după executarea pedepsei.

 

Gică Popescu este victima lui Ion (Giovani) Becali cu care a făcut o firmă prin care s-au derulat două transferuri frauduloase. Gică Popescu şi-a recunoscut faptele, a plătit taxele încă din faza de urmărire penală. 

 

Pedeapsa cu închisoarea a fost dată chiar cu o zi înainte de alegerile de la Federaţia Română de Fotbal, unde Gică Popescu era favorit. În plus, imaginea naţională şi internaţională a fotbalistului Gică Popescu are mult de suferit. 

 

 

Condamnarea lui Gică Popescu este o lovitură de proporţii în contextul în care el nu mai poate candida la şefia FRF, în cadrul alegerilor programate iniţial pentru 5 martie. Cu Popescu condamnat şi cu Mircea Sandu, care nu s-a mai înscris în cursa pentru un nou mandat, opţiunile electorale pentru peşedinţia FRF s-au diminuat puternic, motiv pentru care la Casa Fotbalului au fost luat în considerare, în ultimele ore mai multe combinaţii.

Votanţii care decid cine va conduce FRF pentru următorul mandat, vor avea o întâlnire de urgenţă, în această seară, la hotelul RIN, deţinut de finanţatorul FC Dinamo, Ionuţ Negoiţă. Cu doar doi contracandidaţi principali, rămaşi în cursă, Vasile Avram, fost preşedinte CCA, care ar putea primi şi el o condamnare într-un alt dosar, peste două săptămâni şi Răzvan Burleanu, preşedintele FR de Minifotbal, care nu benficiază de un sprijin larg din partea oamenilor din fotbal, alegerile FRF ar putea fi amânate. Ceilalţi candidaţi înscrişi în cursa pentru alegerile FRF sunt: Gheorghe Chivorchian, fost şef de club şi membru în structurile FRF, Marcel Puşcaş, fost fotbalist la Steaua, care a mai activat ca antrenor şi impresar, Sorin Răducan, fost jucător al lui Dinamo.

Condamnarea definitivă îl privează pe Gică Popescu şi de libertate şi de scaunul de preşedinte al FRF, pe care îl ratează din nou după ce în 2010 s-a retras din cursă, iar în 2005 a fost învins de Mircea Sandu. Potrivit Statutului Federaţiei de Fotbal Române candidatura lui Popescu nu mai este eligibilă.

“Persoanele propuse pentru a candida la funcţia de preşedinte al FRF trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe condiţii”, printre care şi cea stipulată la litera c – „nu au suferit condamnări penale privative de libertate”, se arată în articolul 37, alineatul 3 din Statutul FRF.

Mai multe combinaţii pentru viitorul Federaţiei

Secretarul general al FRF, Adalbert Kassai nu a putut fi contactat, oamenii din subordinea sa declarând că este într-o şedinţă (aparent permanentă), care nu se terminase nici la ora închiderii ediţiei României libere. Potrivit surselor din teritoriu o variantă este aceea că de fapt Adalbert Kassai şi şeful FRF, Mircea Sandu, îi contactează pe membrii federaţiei, din ţară, pentru a nu participa la Adunarea Generală.

Preşedintele FRF trebuia ar trebui să fie ales pe 5 martie, în cadrul Adunării Generale de la Casa Fotbalului, începând cu ora 10.00. Totuşi cu alegerile amânate pentru o nouă dată, în cursa pentru FRF ar putea intra un nou prezidenţiabil, cel mai vehiculat nume fiind Anghel Iordănescu, directorul tehnic al FRF. În cazul în care îşi depune cadidatura el beneficiază de un sprijin foarte mare, devenind astfel principalul candidat, în locul lui Popescu.

O altă variantă, în cazul în care fiind prea târziu pentru o amânare a alegerilor se decide organizarea lor aşa cum era stabilit iniţial, la data de 5 martie, ar fi sprijinirea lui Chivorchian, el având experienţă în lucrul la nivel înalt în cadrul structurilor FRF. Însă el nu ar putea beneficia de un sprijin popular la fel ca Popescu.

Gică Popescu, principalul contracandidat la şefia FRF, a primit, marţi, la ultimul teremen în Dosarul Transferurilor, o condamnare definitivă la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare cu executare. Decizia este una surprinzătoare în contextul în care “prezidenţiabilul” primise anterior, tot la Curtea de Apel Bucureşti, trei ani de închisoare cu suspendare. Cum verdictul în cazul său a depăşit trei ani de închisoare condamnarea nu mai putea fi una cu suspendare, potrivit legislaţiei în vigoare.

Popescu se declara încrezător înainte de procesul său, el considerându-se nevinovat. “Am muncit o viaţă întreagă şi m-am ţinut departe de astfel de lucruri pentru a fi un exemplu”. El a pledat vinovat iniţial în speranţă că va scapă în acest dosar. Încă din 2006 a returnat statului suma de 400.000 dolari pe care o datora în urma transferului la Galatasaray a jucătorului Florin Bratu. Transferul fostului rapidest în Turcia s-a realizat pentru o sumă totală de 2,75 milioane dolari, însă oficial au fost declaraţi doar 630.000 dolari. Alături de Popescu, în acest transfer, au mai fost implicaţi Ioan Becali şi George Copos.

În condiţiile actuale nu este exclus ca viitorul preşedinte al FRF să fie ales pentru termen scurt, putând avea loc în viitor chiar şi alegeri anticipate. În plus Gică Popescu, o dată ce va termina cu închisoarea, s-ar putea lansa într-o nouă luptă electorală, în acest caz viitorul preşedinte FRF putând fi înlocuit după numai un mandat.

–

 

 

 

La Cristian Borcea, Ion Becali, Victor Becali şi Gheorge Copos lucrurile au fost mai simple pentru că şi infracţiunile au fost grave, dar şi în cazul lor s-a aplicat schimbarea încadrărilor juridice prin desfacerea infracţiunilor continuate în fapte penale de sine stătătoare. Şi în cazul lor au fost eliminate infracţiunile prescrise, dar au fost păstrate celelalte infracţiuni, cele mai grave fiind evaziunea fiscală şi spălările

de bani. La pedeapsa cea mai grea li s-a adăugat, potrivit procedurii penale,  fracţia de o treime din suma pedepselor pentru celalte fapte.

 

Condamnaţii trebuie să se prezinte la Poliţie pentru a fi încarceraţi.

 

 

 Istoricul dosarului transferurilor trucate

 

Reamintim că procurorii Direcţiei Nationale Anticoruptie i-au trimis în judecată, în data de 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Padureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Netoiu si Cristian Borcea, în legatură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinatate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari in dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucuresti, Rapid Bucuresti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinatate, în perioada 1999-2005.

Este vorba despre transferurile jucatorilor Cristian Dulca – realizat in ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucuresti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Otelul Galati la Pohang Steelers, realizat in martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat in iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistrita la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo Bucuresti (imprumutat la FC Arges Dacia Pitesti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat in ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo Bucuresti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo Bucuresti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sanmartean – din august 2003, de la Gloria Bistrita la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid Bucuresti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo Bucuresti la Guoan Beijing, in Republica Populara Chineza, realizat in luna iunie 2004 si Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo Bucuresti.

 

 

 

Citeşte şi: Jean Pădureanu, internat la spitalul Elias. El este inculpat în Dosarul Transferurilor