În fiecare zi din 2013 au fost semnalate câte şapte cazuri de abuzuri asupra copiilor la Telefonul Copilului, informează Mediafax.
În total, în cursul anului 2013, au fost înregistrate 106.885 de apeluri, la Telefonul Copilului iar 5.039 dintre cazuri au necesitat, consilierea şi monitorizarea continuă a specialiştilor asociaţiei, şi intervenţia instituţiilor abilitate, acest număr fiind cu 18,56 la sută mai mare decât în 2012.
De asemenea, 48,28 la sută din numărul total al cazurilor înregistrate, în care a fost nevoie de intervenţia autorităţilor, adică 2.433 de cazuri, au fost de abuz asupra copilului şi violenţă în familie.
Printre cele mai grave forme de abuz sesizate au fost: molestarea fizică (35,80 la sută), neglijarea (33,61 la sută) şi abuzul emoţional (12,39 la sută).
„În anul, la 116111 au fost înregistrate până la şapte cazuri de abuz asupra copilului pe zi”, a declarat directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea.
Din statisticile asociaţiei mai rezultă că 73,68 la sută dintre cazurile de abuz au loc în familia naturală sau în familia extinsă, iar dintre abuzatori, pe primele locuri sunt mama (27,09 la sută), ambii părinţi (22,40 la sută) şi tata (19,41 la sută).
Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat şi o creştere a numărului de abuzuri sexuale semnalate. Numărul cazurilor de abuz sexual asupra copilului, exploatare prin muncă, cerşetorie şi trafic de minori a fost anul trecut cu 12,85 la sută mai mare faţă de 2012, fiind înregistrate 325 de astfel de situaţii.
„79 la sută dintre cazurile de abuz sexual au fost raportate de fete sau femei, iar în majoritatea cazurilor, agresorii erau persoane cunoscute copiilor victime. În 65,05 la sută dintre cazuri, victime au fost fete cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani (17,95 la sută), 13-15 ani (27,00 la sută), 16-17 ani (11,96 la sută)”, a mai spus Cătălina Florea.
Principalele probleme semnalate în 2013 de copii la numărul 116111 sunt de ordin psihologic: nevoia de comunicare, neînţelegerile cu părinţii sau relaţia deficitară copil – părinţi (76,12 la sută din numărul total al apelurilor).
„Depresia, tulburările de comportament, gândurile suicidale, automutilarea reprezintă 23,88 la sută din numărul apelurilor copiilor. Principalele cauze identificate pe parcursul consilierii au fost: lipsa părinţilor (plecaţi în străinătate), neînţelegeri cu părinţii, abuzul fizic şi neglijarea în familie, decesul părinţilor, probleme sentimentale şi, nu în ultimul rând «bullying-ul», fenomen existent atât în mediul şcolar, cât şi în mediul online”, a explicat Cătălina Florea
Din datele centralizate de Asociaţia Telefonul Copilului, dependenţa digitală este, de asemenea, un fenomen în creştere în rândul copiilor, reprezentând 9,51 la sută din numărul total al apelurilor copiilor, tulburările de comportament având drept cauză şi dependenţa de dispozitive digitale (smartphone, iPad, jocuri virtuale).
Specialiştii Asociaţiei Telefonul Copilului au stabilit, la începutul apelului, starea emoţională a copiilor care i-au contactat. Dintre aceştia, 25,05 la sută erau trişti sau se simţeau singuri, 14, 85 la sută reclamau frică sau anxietate, 13,42 la sută apăsare, 8,63 la sută surprindere şi speranţă, 6,57 la sută frustrare şi depresie.
„Tristeţea şi singurătatea au fost identificate la copiii care au apelat 116111 din nevoia de comunicare, în timp ce frustrarea şi depresia s-au manifestat la copiii care nu aveau o relaţie bună cu părinţii, iar frica s-a manifestat în cazurile de abuz şi violenţă domestică. Surprinderea şi speranţa au fost identificate la copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi care au găsit la celălalt capăt al firului confortul emoţional”, a explicat directorul executiv al asociaţiei care gestionează numărul 116111.
În 15,90 la sută dintre cazurile semnalate, părinţii au solicitat consiliere juridică pentru încredinţarea copilului, alocaţii şi indemnizaţii, pensia alimentară, menţinerea legăturilor personale, dreptul la vizită al părintelui care nu a obţinut încredinţarea copilului, ordonanţa preşedinţială, părăsirea ţării cu un minor, înregistrarea tardivă a naşterii, precum şi drepturile copilului.
Cele mai multe situaţii semnalate sunt din mediul rural, majoritatea din Muntenia (23,26 la sută), urmată de Moldova (16,95 la sută), Bucureşti (15,26 la sută), Transilvania (11,27 la sută), Oltenia (10,50 la sută), Dobrogea (5,16 la sută) şi Banat (3,73 la sută). În 13,87 la sută dintre situaţiile semnalate, cei care au sunat la Telefonul Copilului nu au dorit să spună în ce regiune locuiesc.
În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din Constanţa, Buzău, Iaşi, Teleorman, Olt, Neamţ, Ilfov, Prahova, precum şi din Bucureşti – Sectorul 5, iar cele mai puţine, din Sălaj, Harghita, Covasna, Satu Mare, Bihor şi Bistriţa-Năsăud.
