Judecătorii au menținut în dosarul în care Sebastian Ghiță este acuzat de folosire de informații secrete toate dovezile aduse împotriva sa de procurorii anticorupție.
Sebastian Ghiță a pierdut o nouă bătălie cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Ieri, în dosarul în care este acuzat de folosirea de informații secrete, deputatul nu a reușit să scape de probe incriminatoare din dosar. Acesta a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție să constate că unele dovezi folosite de DNA împotriva sa nu sunt legale. Un judecător de cameră preliminară de la instanța supremă, însă, a respins cererea parlamentarului.
Procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe deputat pentru folosirea de informații secrete despre persoane urmărite și supravegheate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În același dosar este judecat și fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose. Tocmai o declarație a lui Tudose a fost, totuși, respinsă ca probă de către ÎCCJ. Dar nu pentru că nu ar fi fost relevantă, ci pentru că a fost dată în calitate de martor în dosar de către Tudose. Ulterior, însă, în decursul anchetei, calitatea lui Tudose a devenit de inculpat, astfel încât acesta a trebuit să dea o nouă declarație, corespunzătoare noii lui calități procesuale. Conținutul declarației de martor, de altfel, este identic cu cel al declarației de inculpat.
Dosarul penal al lui Ghiță a fost deschis anul acesta, când DNA a demarat o anchetă despre scurgerile de informații din dosarul “Alexe – Păvăleanu” de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Inițial, procurorii anticorupție nu au știut că Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, este implicat în aceste scurgeri de informații. Astfel, Tudose a fost citat la audieri doar ca martor, pentru a explica circuitul informațiilor secrete în parchetul pe care îl conducea, cine ar fi putut avea acces la aceste informații și cine ar fi putut să le transmită persoanelor interesate.
Tudose admite că a turnat la Ghiță
Între persoane dornice să afle informațiile secrete din dosar a figurat, conform DNA, și Sebastian Ghiță, care ar fi avut interese în unele dintre cele 143 de firme implicate în acel dosar penal. În declarația de martor dată la DNA, procurorul general Liviu Tudose de la Ploiești ar fi recunoscut că el i-ar fi dat informații lui Sebastian Ghiță. Dar numai pentru că, probabil, ar fi putut beneficia de o eventuală înțelegere cu procurorii și, astfel, scăpa de răspunderea penală. Însă legea nu permitea o astfel de înțelegere în acel moment al anchetei, deoarece era începută deja urmărirea penală în dosar.
Anchetatorul DNA nu s-a bazat doar pe declarația de martor a lui Tudose, ci a administrat și alte probe și abia după aceea a extins urmărirea penală și față de procurorul general Liviu Tudose. În plus, i-a luat și declarație de suspect și apoi de inculpat, iar în rechizitoriul de trimitere în judecată procurorul de caz ar fi precizat că declarația de martor a lui Liviu Tudose ar trebui exclusă, însă acest lucru poate fi confirmat doar de către instanța de judecată de la camera preliminară, spun surse judiciare. Ceea ce s-a și întâmplat.
Hotărârea instanței este definitivă, iar neregularitățile din dosar pot fi rezolvate de DNA în termen de cinci zile de la motivarea instaței camerei preliminare.
Filiera Tudose – Ghiță – Savu
Liviu Tudose, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, coordona anchetele făcute de procurorii din subordinea sa (potrivit legii, procurorii sunt subordonați ierarhic). Procurorul Mircea Negulescu avea în lucrare dosarul “Alexe-Păvăleanu”, în care 143 de firme erau implicate în săvârșirea de infracțiuni economice (spălări de bani de zeci de milioane de lei). Unele firme ar fi fost controlate de deputatul, pe atunci PSD, Sebastian Ghiță. Într-o anchetă penală, actele procedurale ale procurorului de caz trebuie confirmate de superiori. Ca mod de lucru, procurorul de caz se consultă cu șeful ierarhic, căruia îi poate da detalii din dosar sau despre planul de anchetă. În acest caz, procurorul anchetator Negulescu s-ar fi consultat cu procurorul general Liviu Tudose, căruia i-ar fi dat detalii din dosar.
Surprinzător, în luna martie 2015, șeful Liviu Tudose ar fi înregistrat discuțiile cu procurorul Negulescu despre inculpați, avocați, martori denunțători din dosar, despre acțiunile operative din dosar.
O parte din înregistrări ar fi fost montate și făcute publice în urmă cu puțin timp de către parlamentarul Daniel Savu (fost ofițer SRI), cel mai probabil pentru discreditarea procurorului Negulescu. Acesta din urmă a fost detașat, între timp, la DNA, unde face alte anchete în care e implicat Sebastian Ghiță (spre exemplu, dosarul Ghiță – Ponta despre finanțarea invitării fostului premier britanic Tony Blair).
Sursele RL spun că, în perioada în care procurorul Negulescu îi relata șefului său Tudose amănunte din dosar, acesta din urmă l-a cununat pe fratele unui apropiat al lui Sebastian Ghiță. Ar fi vorba de fratele lui Alexandru Iacobescu, pe care Sebastian Ghiță l-ar fi împrumutat cu 90 de milioane de euro, sursa banilor nefiind încă lămurită.
Colecția de dosare penale ale lui Ghiță
Deputatul, acum membru al Partidului România Unită, a adunat o adevărată arhivă de infracțiuni și de dosare penale. Le prezentăm în ordinea cronologică în care au fost făcute publice de procurori.
Dosarul Herțanu, cumnatul lui Ponta
În februarie 2015, Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat preventiv într-un dosar al DNA Ploiești, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrărilor de canalizare din Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. Dosarul a fost trimis în judecată. În acest dosar, deputatul Ghiță este suspectat de sprijinirea unui grup infracțional organizat, de trafic de influență, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată, coruperea alegătorilor (la alegerile parlamentare din 2012 și la cele prezidențiale din 2014), efectuarea, în formă continuată, de operațiuni financiare incompatibile cu funcția.
Dosarul Iulian Bădescu, primarul PSD din Ploiești
Al doilea dosar penal DNA în care a apărut numele deputatului PSD Sebastian Ghiță este cel în care a fost inculpat primarul PSD din Ploiești, Iulian Bădescu. În iulie 2015, Bădescu și Ghiță au fost trimiși în judecată de DNA. Bădescu este acuzat de luare de mită și abuz în serviciu pentru a obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Dare de mită, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani
Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, la instigarea lui Sebastian Ghiță, a acordat clubului Asesoft o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în sumă de 1.500.000 lei. Pentru alocarea sumei respective, Bădescu ar fi pretins și primit de la Ghiță, prin intermediul unei societăți comerciale controlate de acesta din urmă, o vilă.
Dosarul "Rețeaua de procurori și polițiști ai lui Ghiță"
Al treilea dosar penal în care Ghiță a fost trimis în judecată este cel în care marți instanța supremă i-a respins cererile de anulare a probelor. În dosar au fost trimiși în judecată fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, adjunctul acestuia, șeful IPJ Prahova, polițiști. Aceștia l-ar fi ajutat pe Ghiță să fenteze răspunderea penală, ajutându-i, astfel, afacerile.
Dosarul Ghiță – Ponta – Tony Blair
La începutul lunii septenbrie 2016, procurorii DNA Ploiești i-au pus sub control judiciar pe deputatul Sebastian Ghiță și fostul premier Victor Ponta. Infracțiunile reținute sunt de spălare de bani (Ghiță) și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracțiunea de spălare de bani (Ponta). În rezumat, în 2012, Sebastian Ghiță ar fi finanțat cu 220.000 de euro aducerea în țară a lui Tony Blair în campania electorală pentru ca PSD și Victor Ponta să câștige imagine și voturi. Banii au fost disimulați prin firme și o organizație neguvernamentală.
Ultima oră
Autodenunţ împotriva lui Kovesi
Sebastian Ghiţă a făcut ieri un autodenunț la Parchetul General, împotriva șefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Acesta a declarat presei că, în 2012, împreună cu alți înalți funcționari ai statului, a făcut parte dintr-o comisie tehnică a Consiliului Național de Etică care trebuia să stabilească dacă Laura Codruța Kovesi a plagiat sau nu în teza de doctorat. Deputatul susține acum că, de fapt, Comisia nu s-a întrunit, iar raportul final prin care şefa DNA a scăpat de suspiciunea de plagiat a fost ”scris în Guvernul Romaniei”. „Am venit să aduc un autodenunț care vizează felul în care eu și mai multi înalți demnitari am participat la masluirea, falsificarea raportului tehnic de expertiză ce vizeaza teza de doctorat a Laurei Codruta Kovesi”, a declarat ieri Sebastian Ghiţă, la venirea la Parchetul General, în fața jurnaliștilor prezenți acolo.
