Legea conversiei creditelor din franci elvețieni în lei nu are motive „să pice” la Curtea Constituțională a României (CCR), a precizat, luni seara, președintele PNL Alina Gorghiu, la Realitatea TV, după ce Guvernul a anunțat că a contestat actul normativ.
„Nu cunosc rațiunea acestei sesizări la CCR. (…) Atacul la CCR (…) poate avea și o conotație pozitivă. S-ar fi amânat aplicarea legii prin atacurile băncilor la Curtea Constituțională, deja au anunțat că vor ataca, ca și în cazul legii dării în plată. Am convingerea și cred că acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmit în seara aceasta pentru cei afectați de conversia despre care vorbim — faptul că legea nu are motive să pice la Curtea Constituțională. Nu este prima, nici ultima lege care este supusă acestui control de constituționalitate. Faptul că se face un control de constituționalitate poate să ușureze parcursul ulterior al legii. Nu există motive, în opinia mea, ca această lege să nu treacă de cenzura CCR", a spus declarat Alina Gorghiu.
În opinia sa, Guvernul ar fi trebuit să explice motivele pentru care a sesizat CCR, înainte să atace Legea.
„Probabil că Guvernul o să explice că este o problemă de adresabilitate către partea socială cu acest proiect, dar nu aș vrea să anticipez eu explicațiile cu care Guvernul va ieși. Era poate sănătos (…) ca, înainte de sesizare, să comunice foarte clar de ce fac acest lucru, care sunt motivele, care este beneficiul acestei sesizări", a mai spus Alina Gorghiu.
Luni seara, Guvernul a contestat la Curtea Constituțională proiectul de lege privind conversia creditelor.
În 18 octombrie, parlamentarii au votat, marți, în unanimitate, cu 248 de voturi, Legea conversiei creditelor din franci elvețieni în lei. Comisiile juridică şi de buget ale Camerei Deputaţilor au aprobat, lunea trecută, eliminarea plafonului de 250.000 de franci elveţieni din legea privind conversia creditelor, după rediscutarea făcută la solicitarea PSD şi au adăugat prevederi care să clarifice procedura de conversie a acestor credite.
Potrivit unui amendament introdus la solicitarea deputatului Ana Birchall, conversia creditelor va fi făcută printr-un act adiţional la contract, iar băncile nu vor avea posibilitatea de a refuza clienţilor această solicitare. Băncile vor putea însă ataca în instanţă actul.
Proiectul adoptat de Parlament prevede conversia creditelor ipotecare în franci elveţieni la cursul de schimb al BNR valabil la data încheierii contractului. Deşi în comisiile de la Camera Deputaţilor se adoptaseră amendamente care stabileau că doar persoanele fizice al căror grad de indatorare depăşeşte 50% din venitul lunar vor putea să facă conversia creditelor în franci la cursul istoric, iar conversia se va aplica doar până la pragul de 250.000 de franci elveţieni, în cele din urmă aceste prevederi au fost eliminate.
Deprecierea leului faţă de francul elveţian, după 2007-2008, a făcut tot mai dificil pentru împrumutaţii dependenţi de veniturile în lei să îşi plătească ratele la credite, mai ales în cazul celor ipotecare. La cursul Băncii Naţionale a României (BNR), un franc elveţian valora în jur de 1,9-2 lei în 2007 şi 2,2-2,4 lei în 2008. În prezent, nivelul francului este de două ori mai mare decât valoarea la care s-au acordat creditele.
Creditele ipotecare contractate de persoane fizice reprezintă cea mai mare parte a împrumuturilor în franci elveţieni. Datele Băncii Naţionale a României arată că raportul mediu între rate şi venituri pentru împrumutaţii ipotecari în franci elveţieni este ridicat, de 60%, iar 12,9% din creditele ipotecare în franci erau neperformante la sfârşitul lui 2015.
Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma discutată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro de pe piaţă, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.
