Sistemul antibalistic NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei, afirmă purtătorul de cuvânt al Alianţei, explicând că instalaţiile militare din România şi Bulgaria nu vor avea capacitatea tehnică de a doborî rachete intercontinentale ruse, relatează Mediafax.
„Sistemul NATO de apărare antirachetă nu este conceput şi nu este îndreptat împotriva Rusiei. Nu reprezintă o ameninţare pentru capacităţile strategice ruse de disuasiune. Poziţionarea geografică şi capacităţile tehnice fac imposibil ca sistemul NATO să poată doborî rachete intercontinentale ruse cu ajutorul sistemelor din România şi Polonia. Capacităţile tehnice ale acestor instalaţii sunt prea limitate, numărul avut în vedere este prea mic, locaţiile sunt prea mult spre sud şi prea aproape de Rusia pentru a face acest lucru”, a explicat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice.
Citește și: Sediile NATO din București vor funcționa în două comandamente ale Armatei Române
Rusia amplifică tensiunile prin utilizarea capacităţilor nucleare ca mijloace de intimidare, a afirmat purtătoarea de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, argumentând că suplimentarea forţelor Alianţei Nord-Atlantice în estul Europei este rezultatul acţiunilor ruse.
Astfel, oficialul NATO a respins acuzaţiile Moscovei privind amplificarea tensiunilor prin exerciţiile NATO efectuate în estul Europei.
„Scopul forţei de disuasiune a NATO este protejarea aliaţilor europeni de ameninţarile din ce în ce mai mari reprezentate de proliferarea rachetelor balistice. Acordul-cadru cu Iranul nu modifică situaţia. Nu au fost transferate niciun moment arme nucleare în estul Europei. Atitudinea NATO este în concordanţă deplină cu Tratatul de neproliferare”, a subliniat oficialul NATO.
Oana Lungescu a subliniat că NATO este o alianță defensivă și decizia de a suplimenta prezența militară în partea de est a Alianței este în replică la acțiunile Rusiei.
„NATO este o alianţă defensivă, astfel că, în replică la acţiunile Rusiei, am suplimentat prezenţa militară în partea de est a Alianţei. Această prezenţă este prin rotaţie, este defensivă, proporţională şi în conformitate cu angajamentele noastre internaţionale. NATO îşi va apăra statele membre de orice ameninţare”, a insistat Lungescu.
„Rusia este cea care a început să utilizeze armele nucleare ca instrument în strategia de intimidare. Rusia a intensificat retorica nucleară şi exerciţiile nucleare. Bombardiere ruse care pot transporta arme atomice efectuează zboruri în apropierea frontierelor Alianţei. De asemenea, Rusia a ameninţat că va instala rachete nucleare în regiunile Kaliningrad şi Crimeea. Aceste activităţi şi această retorică nu contribuie la transparenţă şi la predictibilitate în contextul modificării substanţiale a mediului de securitate din cauza acţiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina”, adaugă Oana Lungescu.
Comunicatul Alianţei Nord-Atlantice este o reacţie la acuzaţiile făcute joi de Rusia privind instalaţiile antibalistice din Europa.
Ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO vor fi ţinte prioritare ale Rusiei, a avertizat generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse. „Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei”, atrage atenţia Valeri Gherasimov, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Polonia reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetã în ţări europene continuă să fie o sursă de „preocupare gravă” pentru Rusia. „Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acţiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forţele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic şi securitatea la nivel regional”, a afirmat Lavrov.
„Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii strategice”, a spus, la rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, notând, în cursul unei conferinţe pentru securitate desfăşurate la Moscova, că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri şi Iran. „Este evident că ameninţarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA şi de alte ţări membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanţiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu îşi face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite şi NATO”, a explicat Şoigu. „Ţările NATO încearcă activ să ocupe spaţiu geopolitic, sporind consistent potenţialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei”, a insistat Şoigu.
Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, a amintit că numărul exerciţiilor militare efectuate de NATO s-a dublat în ultimul an, apropiindu-se de frontierele Rusiei.
La sfârşitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara că Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia.
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.
