UPDATE 19.50: Instanţa a dispus măsura anchetării sub control judiciar a inculpaţilor din dosarul lui Cristian Burci. Patronul „Adevărul Holding” şi Prima TV a fost pus, joi seara, sub control judiciar pe 60 de zile, de Tribunalul Olt, în dosarul în care este acuzat de devalizarea ROMVAG Caracal.
UPDATE. Cristian Burci a ajuns la Tribunalul Olt, unde se judecă solicitarea procurorilor DIICOT pentru arestarea preventivă a acestuia și a complicilor săi.
–––––
Procurorii spun că omul de afaceri Cristian Burci, dar și Vilson Stancu și Clara Gheocov trebuie să stea în arest preventiv. Anchetatorii arată că, din modul în care au acționat inculpații, este limpede pentru omul de rând care asistă neputincios la acest spectacol, că în teritoriul ocupat de crima organizată, acţionează profesioniştii din lumea industriei, comerţului, investiţiilor şi finanţelor, într-o perfectă articulare, cu exponenţi ai puterii. Însă judecătorii vor decide dacă ei reprezintă sau nu pericol social.
Citește și: Cum acționa gruparea condusă de Cristian Burci și cum se împărțeanu banii în rețea
Anchetaorii solicită arestarea membrilor grupării, motivând că ”din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru comiterea cărora a fost pusă în mişcare acţiunea penală, încearcă să influenţeze martorii ori alţi participanţi la comiterea infracţiunilor, să altereze sau să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă, sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament”.
De asmenea, ”aceştia au săvârşit infracţiuni intenţionate de constituire grup infracţional organizat, având ca scop crearea de prejudicii însemnate bugetului de stat pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora şi a altor împrejurări privitoare la persoana inculpaţilor, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.
Conform DIICOT, inculpaţii au desfăşurat activitatea infracţională pe o perioada mare, acţionând pe o perioadă mare de timp, în mod organizat, fiecare dintre aceştia având roluri bine stabilite.
Produsul infracţiunilor de crimă organizată este totdeauna unul extrem de periculos pentru societate, îndeosebi prin încercarea liderilor grupării de a se disocia de activitatea infracţională, efectele sale nefiind totdeauna vizibile în planul public. De aceea, modalitatea de comitere a acestora de către inculpaţi, arsenalul de mijloace implicate pentru disimularea operaţiunilor ilicite efectuate dovedeşte periculozitatea socială a acestora.
”Nu în ultimul rând, trebuie reţinută recrudescenţa fără precedent a acestui gen de fapte, cu folosirea acestui mod de operare, în contextul în care numărul persoanelor care doresc să se implice în acest gen de activitate este tot mai mare”, mai arată DIICOT.
Anchetatorii mai motivează solicitarea arestării prin aceea că, !în situaţia de faţă, se impune o reacţie a autorităţilor pentru a nu se crea neîncrederea în capacitatea justiţiei de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc şi a unei stări de securitate socială”.
”La înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, avem în vedere faptul că infracţiunile comise de inculpaţi ca urmare a constituirii într-un grup de criminalitate organizată, constituie un fenomen complex al zilelor noastre, un fenomen subteran cu dimensiuni globale, ce generează presiuni majore asupra bugetului de stat, cu consecinţe negative semnificative în planul socio-economic al colectivităţii din care inculpaţii fac parte, un fenomen cu multe dimensiuni: este o încălcare gravă a valorilor sociale ce ocrotesc relaţiile sociale privind încrederea publică în corecta şi eficienta gestionare a banului public, cu respectarea principiului economicităţii, eficienţei şi legalităţii administrării şi gestionării banului public”, mai arată procurorii în referat.
Anchetatorii arată că, ”pentru unii, cum este cazul inculpaţilor BURCI CRISTIAN-IONEL, TURCU DENISA, GHEOCOV CLARA CLEMENTINA, DINOIU ION, STANCU VILSON şi suspecţii DANCIU MIHAI, BARBU VIOREL, ŞTEFAN ION-EUGEN, şi MITROI SILVIU,. STRĂULEA IOANA DAIANA , a fost considerata o afacere cu banul public, în dispreţul legii şi al atribuţiunilor de serviciu ale acestora, care încearcă să obţină maximum de profit din ceea ce ei consideră a fi “bunul” lor (banul public), dar care afectează bugetul de stat, cu consecinţe directe privind domenii legate de sănătate, învăţământ, educaţie şi alte ramuri care sunt direct grefate de existenţa disponibilului financiar în conturile consiliului local şi ale bugetului consolidat al statului, precum şi investiţii locale rămase fără finanţare având în vedere prejudiciul şi sustragerea fondurilor prin activităţile ilicite”.
Reacţia împotriva acestui tip de criminalitate organizată financiară, implică mai multe aspecte: ca activitate economică ilegală, este una dintre resursele financiare principale ale crimei organizate; ca încălcare a atribuţiunilor de serviciu, este o ofensă adusă relaţiilor sociale corecte care trebuie să guverneze buna desfăşurare a activităţii în instituţiile publice, pe care România nu o poate trece cu vederea; ca activitate ilegală transfrontalieră, este un element care ameninţă bunăstarea colectivităţii şi asigurarea resurselor financiare necesare finanţării proiectelor inter-instituţionale şi un domeniu de cooperare important în interiorul UE şi în parteneriat cu state, regiuni şi terţe organizaţii internaţionale.
De ce sunt acuzați membrii rețelei condusă de Cristian Burci
În referatul procurorilor se arată că, ”raportându-ne la pericolul social generat de săvârşirea infracţiunilor de constituire grup infracţional organizat, spălare de bani, instigare la spălare de bani, evaziune fiscală, instigare la evaziune fiscală, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, de către inculpaţi, având în vedere printre altele şi amploarea fenomenului de infracţionalitate tot mai ascendent descris mai sus, nu în ultimul rând trebuie să subliniem că urmărirea penală ar trebui făcută cu inculpaţii în stare privativă de libertate, întrucât există posibilitatea ca aceştia să distrugă dovezi, să influenţeze martorii ori alţi participanţi la comiterea infracţiunilor, să altereze sau să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă, sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament, iar cercetarea în stare de libertate ar conduce la percepţia, în sânul opiniei publice, ca lipsă de fermitate din partea justiţiei şi dezvoltarea ori acutizarea unui sentiment de insecuritate a opiniei publice în ansamblul colectivităţii şi ne raportăm aici la natura infracţiunilor comise de către inculpaţi pe care le considerăm infracţiuni deosebit de grave, şi care aşa cum am arătat mai sus au luat o amploare deosebită, impunându-se stoparea acestora”.
Așadar, conform procurorilor DIICOT, Cristian Burci este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, instigare la spălare de bani şi instigare la evaziune fiscală.
Denisa Turcu este acuzată de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi instigare la evaziune fiscală.
Clara Clementina Gheocov este cercetată pentru aderarea la un grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
Ion Dinoiu este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de aderarea la un grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală.
Vilson Stancu este acuzat de aderarea la un grup infracţional organizat, complicitate la delapidare, complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani.
În privinţa măsurilor preventive dispuse în cauze de acest gen, care afectează direct şi grav bugetul public, se impun cu necesitate nu pentru că nu se poate trece cu îngăduinţă peste starea de pericol pe care au creat-o inculpaţii în timpul îndelungat în care sunt derulate operaţiunile financiare, ci pentru că această măsură este, metaforic vorbind, o adevărată măsură de siguranţă împotriva paralelismelor aparent legale pe care grupul infracţional le-a creat şi le menţin în regulă generală până la stoparea activităţii lor de către autorităţile judiciare.
”Activitatea infracţională derulată loveşte grav interesele economice ale societăţii, iar urmările acestor manifestări trebuie suportate de cei care le comit, respectiv inculpaţii BURCI CRISTIAN-IONEL, TURCU DENISA, GHEOCOV CLARA CLEMENTINA, DINOIU ION, STANCU VILSON, deoarece nu se poate tolera îmbogăţirea lor pe seama sacrificiilor financiare ale bugetului public.
De aceea autorităţile judiciare trebuie să intervină, acest gen de cauze necesită măsuri şi acţiuni de aşa manieră coordonate, încât să fie susceptibile să lovească în interesele ilicite promovate de cei implicaţi în activitatea infracţională cu accente profund evazioniste de spălarea banilor, delapidare şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, ca urmare a constituirii lor într-un grup infracţional organizat, aşa cum au procedat inculpaţii”, se arată în referatul procurorilor.
Anchetatorii susțin că în acest mod se explică faptul că durata în timp a investigaţiilor şi în această cauză, ca în toate cele de această natură, este de foarte multe ori prelungită în timp, pentru ca „braţele caracatiţei infracţionale” să fie anihilate printr-un probatoriu complet administrat, care nu poate presupune elemente de concreteţe şi un timp redus al cercetărilor.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că membrii grupului de criminalitate organizată condus de Burci Cristian-Ionel au săvârşit fapte penale care intră sub incidenţa legii penale şi care au dus la devalizarea unei societăţi comerciale de importanţă deosebită la vremea respectivă şi aport fundamental la contribuţia bugetului de stat, producând un segment important de plus-valoare, deşi prin contractul de preluare, societatea care a preluat trebuia să facă investiţii şi nicidecum să o distrugă în totalitate şi de la o societate cu aproximativ 4000 de angajaţi, să rămână decât o clădire de câţiva zeci de metrii pătraţi, rezultatul final fiind acela al transferării capitalului financiar din acţionariatul asociat, în interesul privat al membrilor grupului infracţional. Reuşind acest aspect negativ, inculpaţii au creat un impact social negativ major, prin eliminarea din contributivitatea la buget a produsului activităţii acest angajaţi, în detrimentul colectării la bugetul de stat a taxelor şi impozitelor, inculpaţii reuşind să-şi însuşească şi să spele în interesul acestora, sume substanţiale de bani
Produsul financiar rezultat din afacerile ilegale derulate de grupul infracţional condus de inculpatul BURCI CRISTIAN IONEL, are dimensiuni impresionante, „banii murdari” vehiculaţi de acest grup au circulat practic aparent la vedere, constituind oxigenul care dă forţă infractorilor constituiţi în grup, aflaţi foarte aproape de nucleu, ori chiar în intimitatea structurilor de putere ce le garantează şi acoperă activităţile infracţionale, fiind sprijiniţi pe paliere din gradul grupului piramidal, de membrii grupului, având astfel de facilităţi infracţionale din prisma activităţilor acestora.
Este aşadar limpede pentru omul de rând care asistă neputincios la acest spectacol, că în teritoriul ocupat de crima organizată, acţionează profesioniştii din lumea industriei, comerţului, investiţiilor şi finanţelor, într-o perfectă articulare, cu exponenţi ai puterii.
Afacerile ilegale de mare amploare, rezultat al grupului infracţional organizat, constând în evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare, abuzz în serviciu, practici frauduloase în privatizarea unor societăţi comerciale, cum este şi SC ROMVAG SA Caracal, nu se poate iniţia, derula şi finaliza, fără existenţa parteneriatului ilicit între gruparea infracţională autohtonă, cu ramificaţii transnaţionale, cu corespondent ale acestora care acţionează pe teritoriul altor state.
Referitor la infracţiunea de evaziune fiscală, noţiunea de „operaţiune fictivă” s-a stabilit că poate consta printre altele, în cheltuieli care nu au existat în realitate sau care sunt mai mari decât cele reale, ori cheltuieli pentru care nu există documente justificative, dar care sunt înregistrate în documentele legale.
A evidenţia operaţiuni fictive înseamnă a înregistra anumite operaţiuni care nu au existat în documentele legale, cum ar fi cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale.
DIICOT: ”periculozitatea socială şi virulenţa fenomenului evazionist şi al spălării banilor, au determinat adoptarea de măsuri ferme de ordin penal”
Înregistrarea operaţiunilor fictive se poate realiza fie prin întocmirea de documente justificative privind o operaţiune fictivă, urmată de înscrierea ei în documentele legale, fie prin înscrierea în documentele legale a unei operaţiuni fictive pentru care nu există document justificativ
Potrivit DIICOT, evaziunea fiscală trebuie observat că este unul din fenomenele economico-sociale de maximă importanţă, care toate statele se confruntă într-o măsură mai mare sau mai mică, iar societatea românească este supusă unei presiuni negative enorme privind fenomenul evazionist.
Anchetatorii arată că, ”periculozitatea socială şi virulenţa fenomenului evazionist şi al spălării banilor, au determinat adoptarea de măsuri ferme de ordin penal, în scopul prevenirii şi combaterii unor astfel de practici extrem de toxice pentru societate şi bugetul consolidat al statului”.
Activitatea grupului infracţional a fost una extrem de laborioasă, pusă la punct de membrii grupului, pe o perioadă foarte îndelungată în care au reuşit nu numai să-şi stratifice coordonatele angrenate pentru atingerea scopului infracţional, făcând dovada pericolului social transpus în devalidarea societăţii SC ROMVAG SA Caracal şi aducerea acesteia dintr-o unitate cu o bonitate recunoscută, într-o societate cu activitate negativă, practic falimentarea acesteia de către membrii grupului infracţional, care au prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 25.646.825 lei.
Anchetatorii mai motivează solicitarea arestării prin aceea că, ”pericolul social rezultă şi din faptul că, elementul cheie, respectiv colectarea la bugetul consolidat al statului a taxelor şi impozitelor, nu numai că nu a mai continuat să fie o contribuţie constantă pe o perioadă de aproximativ un deceniu, dar prin prisma sa, a contribuit la presiunea enormă asupra bugetului prin lipsa aportului de taxe şi impozite colectate inclusiv de la SC ROMVAG SA Caracal, fonduri necesare pentru domenii capitale subvenţionate de la bugetul de stat, aşa cum exemplificativ, însă nu exhaustiv, menţionăm: sănătatea, educaţia şi nu în ultimul rând justiţia, care reprezintă trinomul unei societăţi sănătoase”.
Cristian BURCI, patronul Adevărul Holding, a Prima TV și a mai multor societăți comerciale între care Romvag Caracal și Astra Vagoane, pe Ion Dinoiu, directorul Romvag și candidatul UNPR la Primăria Caracal, Vilson Stancu,director Astra Vagoane Arad, Denisa Turcu, fost administrator special al Adevărul Holding și Clara Clementina Gheocov, fost director Romvag si actual administrator special al „Adevărul” urmează să afle dacă își vor petrece următoarele 30 de azile în arest.
Citește și: Omul de afaceri Cristian Burci, REȚINUT de către procurorii DIICOT din Slatina
Ioana Daiana Straulea, prietena lui Burci, Mihai Danciu, actual director Romvag, Viorel Barbu, Ion-Eugen Ştefan şi Silviu Mitroi au scăpat de cătușe, spun sursele RL.
Pericolul social trebuie spus că rezultă şi din faptul că, elementul cheie, respectiv colectarea la bugetul consolidat al statului a taxelor şi impozitelor, nu numai că nu a mai continuat să fie o contribuţie constantă pe o perioadă de aproximativ un deceniu, dar prin prisma sa, a contribuit la presiunea ENORMĂ asupra bugetului prin lipsa aportului de taxe şi impozite colectate inclusiv de la SC ROMVAG SA Caracal, fonduri necesare pentru domenii capitale subvenţionate de la bugetul de stat, aşa cum exemplificativ, însă nu exhaustiv, menţionăm: sănătatea, educaţia şi nu în ultimul rând justiţia, care reprezintă trinomul unei societăţi sănătoase.
De ce vor procurorii arestarea
Din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, apreciem că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art.5 pct.1 lit. c din CEDO că inculpaţii au săvârşit infracţiunile de constituire grup infracţional organizat, spălare de bani, instigare la spălare de bani, evaziune fiscală, instigare la evaziune fiscală, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, instigare la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
În raport cu prevederile art.5 din CEDO, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.
Aşadar, infracţiunile pentru care există suspiciunea rezonabilă că au fost săvârşite de inculpaţi prin gravitatea deosebită şi reacţia publicului, creează o stare de nelinişte capabilă să justifice arestarea preventivă fiind satisfăcute astfel şi prevederile art. 5 parag.1 lit. c şi parag. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (C.E.D.O.).
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că este îndeplinită şi această condiţie necesară detenţiei preventive a inculpaţilor BURCI CRISTIAN-IONEL, TURCU DENISA, GHEOCOV CLARA CLEMENTINA, DINOIU ION, STANCU VILSON.
În acest context, pericolul pentru ordinea publică rezidă evident şi din faptul reacţiei colective a comunităţii faţă de aceste stări de lucru negative, ceea ce impune luarea unor măsuri ferme din partea organelor judiciare, faţă de cei bănuiţi a fi comis asemenea fapte antisociale.
Având în vedere criteriile complementare prevăzute de art.202 alin. 1 C.proc.pen., rezultă că exigenţele de necesitate şi proporţionalitate ale unei măsuri privative de libertate cu scopul urmărit sunt satisfăcute în cauză, măsura arestării preventive fiind sigura măsură preventivă care poate să asigure buna desfăşurare a urmăririi penale.
”Pe cale de consecinţă, rezultă că niciuna dintre celelalte măsurile preventive privative de liberate sau restrictive de libertate nu sunt suficiente faţă de gravitatea faptelor şi de complexitatea investigaţiilor efectuate pentru stabilirea adevărului în legătură cu o grupare ce este bănuită că a efectuat multiple acte materiale ale infracţiunii de evaziune fiscală, fiind necesar ca urmărirea penală să fie efectuată la acest moment procesual cu inculpaţii arestaţi în cauză”, transmite DIICOT.
