Tineri cu studii superioare, inclusiv oameni de ştiinţă, nu au aşteptat deschiderea pieţei europene a muncii pentru a părăsi în masă Bulgaria şi România, o adevărată problemă pentru cele două ţări, cele mai sărace din Uniunea Europeană (UE).
„Două treimi dintre cercetătorii Institutului de Matematică din Sofia au plecat în ultimii 15 ani. Odată cu anularea restricţiilor impuse în Uniunea Europeană, plecarea va fi şi mai uşoară”, declară resemnat Maihail Konstantinov, profesor în inginerie civilă.
Şi mai rău, apreciază el, „calitatea a numeroşi studenţi este deplorabilă, deoarece cei mai buni elevi pleacă imediat după studiile secundare”.
După şapte ani de la aderarea ţărilor lor la UE, românii şi bulgarii sunt de-acum liberi să muncească oriunde în Europa. Nouă ţări care au menţinut restricţii au fost nevoite să le suprime la 1 ianuarie. Alte 17 state, între care Italia şi Suedia, au făcut deja acest pas de mai mulţi ani.
Potrivit unor experţi, această schimbare nu va conduce la o creştere importantă a nivelului emigrării, în contextul în care trei milioane de români şi un milion de bulgari au plecat deja din ţară de aproximativ 20 de ani, pentru a-şi face un viitor în altă parte.
La Liceul în limba franceză din Sofia, o instituţie cu o bună reputaţie din capitala bulgară, aproximativ unul din doi elevi pleacă după Bac să studieze „în Franţa, Germania, Anglia şi Olanda, pentru a se instala acolo”, declară Ghergana Krasteva, adjuncta directorului. În opinia acestor tineri, învăţământul pe care-l oferă universităţile bulgare nu le permite să fie „competitivi la angajarea în firme internaţionale”.
Svilen Malcev, în vârstă de 21 de ani, a studiat la foarte selectivul liceu de matematică din Sofia. Ajuns student la Politehnică, el doreşte să devină inginer în domeniul auto şi participă la un program comun cu Universitatea din Karlsruhe. Vrea să meargă în Germania, spune el, fiindcă „studenţii de la universitatea noastră rămaşi în Bulgaria nu găsesc locuri de muncă conforme competenţelor pe care le au”.
„Hemoragie” în domeniul sănătăţii publice
Sănătatea publică în Bulgaria, la ca şi în România, este cel mai afectat domeniu de deschiderea treptată a pieţei europene a muncii.
„Începând din 1990, peste 21.000 de medici români au plecat să muncească în străinătate”, declară Vasile Astarastoae, preşedintele Ordinului Medicilor. Marea majoritate muncesc în Marea Britanie (4.500), Franţa (4.300) şi Germania (2.000), iar dintre medicii străini care profesează în Franţa „românii sunt cei mai numeroşi, mai mulţi ca belgienii”.
Pensionarea şi migrarea, împreună, reprezintă un factor „exploziv”, în contextul în care numărul medicilor a scăzut cu 30% în ultimii doi ani. „Anumite spitale nu mai au nici măcar un anestezist cu normă întreagă, un lucru care le blochează sporadic activitatea”, afirmă medicul Astarastoae. Iar infirmierii, foarte căutaţi în Europa de Est, se împuţinează şi ei.
În Bulgaria vecină, Mariana Kirilova, preşedinta sindicatului medicilor din regiunea Veliko Târnovo (centru), conduce un serviciu de urgenţă. Ea are două specializări şi 28 de ani de experienţă. Cifrele pe care le prezintă relevă esenţa situaţiei: „Câştig, în Bulgaria, 940 de leva (480 de euro), în timp ce un debutant, în Germania, este încadrat cu (un salariu) de 2.200 de euro” pe lună.
Sectorul informaticii, un punct tare, în mod tradiţional, în ambele ţări, reprezintă o rază de speranţă în acest tablou sumbru. Formarea tinerilor informaticieni români şi bulgari este apreciată în străinătate, un lucru care a determinat un număr de companii străine de vârf să se instaleze în cele două ţări. Consecinţa este faptul că exodul inteligenţei în acest domeniu este în scădere.
„În urmă cu 15 ani, cei mai buni dintre cei formaţi în România aveau o singură ţintă, Silicon Valley”, declara la sfârşitul lui noiembrie ministrul român al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Dan Nica. „În prezent, unii au revenit, iar mulţi nu mai pleacă”, adăuga el.
