Academia Română va face modificările solicitate de mai multe organizaţii şi instituţii pentru cele două cuvinte pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi evreilor, într-un nou tiraj al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), a declarat vicepreşedintele Academiei pentru Mediafax.
Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române şi directorul Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, a mai spus că un nou tiraj DEX va ieşi „în curând” de la tipografie şi va cuprinde „toate modificările solicitate”.
Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” a transmis o scrisoare deschisă Institutului „Iorgu Iordan-Al. Rosseti”, prin care îi solicită să respecte recomandarea fǎcutǎ de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în ceea ce priveşte rectificarea definiţiei cuvântului „ţigan” în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a II-a din 2009, potrivit unui comunicat remis Mediafax.
„Vǎ solicitǎm sǎ luaţi mǎsuri pentru a rectifica imediat definiţia cuvântului «ţigan», dupǎ cum urmeazǎ: sǎ consemnaţi caracterul peiorativ al cuvântului «ţigan» atunci când acesta din urmǎ este folosit pentru a denumi o persoanǎ care aparţine minoritǎţii rome şi sǎ specificaţi cǎ folosirea acestui cuvânt nu este recomandatǎ deoarece este considerat ofensator (discrimineazǎ împotriva minoritǎţii rome), sǎ consemnaţi caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiţia cuvântului «ţigan», care în prezent apare: «Epitet dat unei persoane cu apucǎturi rele», sǎ definiţi minoritatea naţionalǎ în dreptul cuvântului «rom», care va deveni astfel termenul de referinţǎ (termenul principal) în locul cuvântului «ţigan»”, se arată în scrisoarea transmisă de Agenţia „Împreună”, alături de alte 15 organizaţii din România, directorului Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” Marius Sala şi, spre înştiinţare, preşedintelui CNCD, Csaba Ferenc Asztalos.
„Pǎstrarea situaţiei actuale în ceea ce priveşte definirea cuvântului «ţigan» perpetueazǎ promovarea unor atitudini cu caracter profund discriminator şi degradant de cǎtre cea mai înaltǎ instituţie de culturǎ a statului cu rol formator. De aceea, înţelegem sǎ urmǎm cǎile legale în faţa instanţelor competente, în cazul în care situaţia nu va fi remediatǎ într-un termen rezonabil”, se arată în încheierea scrisorii semnate de Gelu Duminică, director executiv, Agenţia pentru Dezvoltare Comunitarǎ „Împreunǎ”.
Solicitarea este susţinută şi de Asociaţia Culturală „Amphitheatrrom”, Asociaţia Divers Târgu Mureş, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate Sastipen, Centrul „Step by Step” pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, Fundaţia Soros România, Guvernul României Departamentul pentru Relaţii Interetnice – Marko Attila, preşedinte, Institutul Intercultural Timişoara, Liga Proeuropa, Policy Center for Roma and Minorities – Valeriu Nicolae, Preşedinte, Roma Education Fund Budapesta, Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, Urbanplan, Alina Kovacs – coordonator programe, Fundaţia Soros Budapesta, Cosima Rughiniş – conferenţiar universitar Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – Universitatea Bucureşti şi Istvan Haller – secretar de stat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Pe de altă parte, în 8 august, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a solicitat Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, din cadrul Academiei Române, să schimbe din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române definiţia cuvântului „jidan”, considerat insultător la adresa evreilor, şi să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ.
Potrivit scrisorii trimise atunci de Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, în DEX, ediţia din 1998, termenul „jidan” era definit ca „un cuvânt popular şi peiorativ”. În DEX, ediţia a II-a din 2009, termenul „jidan” a fost redefinit şi prezentat publicului larg ca un cuvânt „familiar” care poate fi folosit în loc de cuvântul „evreu”.
În răspunsul Academiei Române la această scrisoare se spunea: „În ediţiile viitoare ale tuturor dicţionarelor elaborate de Institutul de Lingvistică, sub egida Academiei, vom include indicaţii care să nu lase loc unor interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul «(cu sens peiorativ, nerecomandat)». În ce priveşte corectarea imediată, fără întârziere şi în mod permanent a definiţiei cuvântului «jidan», tot ce putem face este să publicăm o notă explicativă în media sau pe internet”. Atunci, reprezentanţii Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” au mai spus că următoarea ediţie a DEX este preconizată să apară în 2014, în conformitate cu planul de cercetare al Institutului de Lingvistică.
Totuşi, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România a considerat că răspunsul Academiei Române nu este mulţumitor. Astfel, într-o adresă transmisă ulterior Academiei Române – Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” şi în atenţia academicianului Marius Sala, MCA cerea explicarea „sensului rasist şi antisemit” al termenului „jidan”.
„Definirea acestui cuvânt numai ca un cuvânt cu «sens peiorativ şi nerecomandat», aşa cum aţi propus în răspunsul dvs. către noi, omite efectele distructive pe care cuvântul «jidan» le-a produs în vremurile în care el a fost adoptat, la nivel naţional şi formal, ca o altă denumire, familiară, pentru «evreu». Această denumire reprezenta atunci, şi reprezintă astăzi, negarea propriei noastre umanităţi. În aceste condiţii, exprimând din nou aprecierea noastră pentru răspunsul dumneavoastră prompt, vă solicităm ca, în corectarea neîntârziată a definiţiei cuvântului «jidan», să ţineţi seama de opinia noastră, cei care în România încă suntem numiţi «jidani» şi care, în acest moment, şi pe fondul actualei definiţii a cuvântului «jidan», întâmpinăm dificultăţi în a ne regăsi şi apăra dreptul la demnitate în ţara noastră”, se mai spunea în adresa MCA România din 16 august.
