Sfârşitul de săptămână a fost unul agitat pentru cei care conduc lumea. Mobilizarea celor 6.000 de militari ruşi în Peninsula Crimeea a încins liniile telefonice între Casa Albă, Moscova şi Berlin. „Putin a pierdut legătura cu realitatea. Trăieşte într-o altă lume”, i-ar fi spus Merkel lui Obama, după ce cancelarul german ar fi avut anterior o discuţie cu preşedintele rus.
Imediat, Obama l-a sunat pe Putin avertizându-l că încalcă legislaţia internaţională. Preşedintele Rusiei l-a asigurat că ţara sa este îngrijorată pentru cetăţenii săi din Crimeea, pe care doreşte să-i protejeze. Pentru a justifica acţiunea din Crimeea, Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat, în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, noul Guvern de la Kiev că vrea să lupte împotriva minorităţilor în Ucraina.
Iar declaraţiile au culminat cu ameninţarea SUA că nu va trimite armata în Ucraina, dar va boicota summit-ul G8 care urmează să aibă loc la Soci.
Citeşte şi: Cum rotunjeşte bugetul Rusiei instabilitatea din Ucraina
La rândul său, Polonia, ţară ce are graniţă cu Ucraina, la fel ca şi România, a convocat de urgenţă Consiliul Nord Atlantic. Iar ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, s-a deplasat de urgenţă, sâmbătă, la Kiev şi a avut discuţii telefonice cu omologii din SUA, Germania, Franţa şi Polonia pe tema crizei din Ucraina. Turcia urmăreşte „îndeaproape” situaţia din Ucraina şi se arată îngrijorată în special în legătură cu soarta etnicilor tătari turcofoni din Crimeea, unde Rusia a trimis forţe armate, au declarat reprezentanţi ai Guvernul de la Ankara.
Însă nici ameninţările cu boicotul, nici avertismentul privind „încălcarea legislaţiei internaţionale” nu reuşesc să scoată soldaţii ruşi din Crimeea, semn că Moscova nu crede în lacrimi. „Este Obama suficient de puternic să îi facă faţă fostului colonel KGB de la Kremlin?” se întreabă New York Times, fără a avea însă un răspuns.
În timp ce schimbul de replici dintre Kremlin şi marile puteri devine tot mai acid, instabilitatea din Ucraina rotunjeşte încasările la bugetul Rusiei. Cotaţia petrolului şi a gazelor este în creştere. Iar exporturile de petrol şi gaze naturale asigură aproximativ jumătate din veniturile bugetului Rusiei. Rubla a scăzut până la un minim istoric faţă de euro şi dolar, ceea ce stimulează exporturile ruseşti. În schimb, la bursa din Bucureşti acţiunile scad pe fondul situaţiei din Peninsula Crimeea. Iar la bursa din Londra cel mai cuprinzător indice global, care oglindeşte starea economiilor, de la cele dezvoltate până la cele emergente şi în curs de dezvoltare, a înregistrat o scădere de 0,7% conform Bloomerg.
Nu cu mulţi ani în urmă, Rusia a îngrijorat Europa atunci când, în plină iarnă, a sistat livrările de gaz către Ucraina, ţară prin care se face tranzitul către restul continentului. Kievul era acuzat că nu şi-a plătit facturile la gaz şi că ar fi acumulat o datorie importantă. Atunci, ca şi acum, telefoanele au început să sune. Întreaga Uniune Europeană s-a mobilizat şi a căutat soluţii alternative. Putin a fost sunat de Merkel, de Barroso şi chiar de Emil Boc.
După rugăminţi şi negocieri îndelungate, Rusia a deschis robinetul. Însă avertismentul Moscovei a pus pe gânduri UE. Astfel s-a născut proiectul Nabucco, care avea să asigure independenţa energetică a Europei, mult prea dependentă de gazele ruseşti. Însă Nabucco nu a supravieţuit prea mult timp, demonstrând că state membre ale UE nu vorbesc la unison, din cauza intereselor diferite. O singură ţară europeană a reuşit atunci să iasă în câştig. Angela Merkel a negociat separat un contract cu Rusia pentru furnizarea gazelor la un preţ mai bun decât cel anterior.
