Peste 100.000 de oameni care protestează în faţa instituţiilor statului, violenţe de stradă, intervenţia brutală a forţelor de ordine şi sute de răniţi. De câteva zile Ucraina este în fierbere după ce conducerea de la Kiev a ratat semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
La reuniunea de la Vilnius, preşedintele Ianukovici a încercat să impună anumite condiţii pentru a parafa acordul.
Acesta a declarat într-o intervenţie televizată că: „Vom aştepta un nivel confortabil pentru noi, pentru interesele noastre; atunci când ne vom putea pune de acord asupra unor condiţii normale, vom putea vorbi de semnarea acestui document”.
„Statele membre au ascultat din nou argumentele preşedintelui ucrainean. Din nefericire, el nu vorbeşte de acord, sau de semnare, ci de problemele economice ale Ucrainei”, a explicat Dalia Grybauskaite, preşedinta Lituaniei, ţară care asigură preşedinţia semestrială a UE.
De ce a ales Viktor Ianukovici să nu semneze acordul cu UE? „Rusia va oferi Ucrainei gaz natural ieftin dacă executivul de la Kiev se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia”, a afirmat prim-viceprim-ministrul rus, Igor Shuvalov, citat de Bloomberg.
Acesta a spus că problemele economice ale Ucrainei pot fi rezolvate dacă acceptă integrarea cu Rusia. “Putem să le acordăm şi un împrumut, dar nu-i vom sprijini dacă nu se angajează alături de noi”, a adăugat politicianul rus.
Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan este o formă de integrare economică care defineşte un spaţiu vamal unic în interiorul căruia s-au anulat taxele vamale la comerţul reciproc şi s-a introdus un sistem uniform de taxare a importurilor.
O altă cerinţă a Kremlinului este ca executivul de la Kiev să aprobe fuziunea între compania de stat Naftogaz şi gigantul Gazprom.
Rusia asigură 60% din gazul necesar Ucrainei, această ţară reprezentând punctul cheie în aprovizionarea cu gaz a statelor europene.
Reamintim că, în urmă cu doi ani, în plină iarnă, între Rusia şi Ucraina a izbucnit un conflict, Kremlinul acuzând Kiev-ul că nu şi-a plătit datoriile pentru gazul consumat.
Sub ameninţarea sistării livrărilor de gaze din Rusia, statele europene au acuzat Kremlinul de şantaj, încercând să identifice soluţii pentru independenţa energetică a blocului comunitar. Una din variante a fost proiectul Nabucco, care implica şi România, proiect care a fost ulterior abandonat de către europeni.
