Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Facebook

Cum au privit românii din Occident revoluția din Decembrie 1989

Peste 50.000 de cetățeni români, fugiți din țară în anii comunismului, trăiau deja în libertate, în Occident, în momentul în care, la Timișoara, s-a declanșat Revoluția Română.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 18.12.2019 - 12:40

„Căderea Cortinei de Fier, în anul 1989, este un eveniment pe care, din păcate, unii îl văd încă drept marea catastrofă geopolitică a secolului XX”, a subliniat, ieri, într-o conferință susținută la București, președintele Institutului Cultural Român (ICR), Mirel Taloș.

Conferința a fost organizată de ICR și de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) , sub titlul “Exilul românesc și căderea comunismului”.

Potrivit estimărilor actuale, în anul 1989, circa 50.000 de cetățeni fugiți din România comunistă trăiau în Occident, în toată lumea – din Canada până în Africa de Sud și Australia. Dintre acești români, 30.000 erau înscriși în evidențele Direcției de Informații Externe a Securității drept formatori de opinie, lideri informali ai românilor din exil, care trebuiau să fie ori racolați de Securitate, ori compromiși, ori asasinați, a explicat, la conferința de ieri, istoricul Liviu Țăranu.

„Chiar dacă din punct de vedere juridic nu putem demonstra, fără discuție Securitatea a fost implicată în măsuri de lichidare a unor membri ai exilului românesc sau de compromitere a lor”, a precizat Liviu Țăranu.

Spre deosebire de majoritatea emigranților, care pleacă de obicei în altă țară din motive economice, membrii exilului sunt acei emigranți care își părăsesc patria pentru că acasă sunt persecutați politic și care, în Occident, continuă să protesteze împotriva regimului din țara lor, a explicat, ieri, Dinu Zamfirescu, unul dintre foștii lideri ai exilului românesc din Franța.

“În fața Ambasadei române din Paris eram uneori câteva sute de persoane care protestam, dar alteori erau mai mulți polițiști decât noi. Erau și zile când polițiștii ne îmbarcau în dube și ne duceau la secție, apoi ne dădeau drumul fără nicio explicație”, își amintește Dinu Zamfirescu.

Atitudinea autorităților occidentale față de opozanții regimului comunist din România a fost, într-adevăr, foarte prudentă sau chiar ezitantă, iar acest lucru s-a reflectat și în modul în care mass-media străină prezenta situația din România.

Un caz celebru, amintit la conferința de ieri și de fostul premier Petre Roman, a fost cel al jurnalistului Michel Hamelet (1908 – 2000), care a lucrat la faimosul ziar “Le Figaro” și care a scris o elogioasă biografie a lui Nicolae Ceaușescu. Ulterior s-a aflat că jurnalistul francez era recrutat de Securitatea românească.

Pe de altă parte însă, au fost și cazuri în care jurnaliștii occidentali de bună credință au dorit să respecte la maximum deontologia profesională. Un exemplu în acest sens a fost amintit de Christian Mititelu, fost director al Secției române de la BBC. Întrebat dacă BBC a difuzat un mesaj, din decembrie 1989, al Regelui Mihai, în care fostul suveran cerea românilor să facă grevă generală și să se revolte, Christian Mititelu a răspuns diplomatic: „Nu cred că BBC ar fi putut difuza un îndemn la revoltă sau la grevă generală, pentru că după un asemenea mesaj consecințele pot fi foarte grave. Dar da, am difuzat informația că există un asemenea mesaj”.

Mesajul respectiv a fost însă difuzat, în decembrie 1989, de un alt post de radio care emitea, din Occident, în limba română. Dinu Zamfirescu a amintit principalele idei din acel text. “Apelez la Armata Română să răstoarne imediat regimul din România. Să se formeze în țară un guvern format din generali și din membri ai partidului care sunt opuși acestui regim. Sunt alături de voi!”, le spunea românilor, în mesajul formulat la 19 decembrie 1989, fostul suveran.

Potrivit specialiștilor prezenți, ieri, la conferința dedicată exilului românesc, cel mai important membru al acestui exil a fost chiar Regele Mihai.

Comentarii