UPDATE: Dăncilă: România va conduce cu demnitate Consiliul UE
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, că România va conduce cu demnitate Consiliul Uniunii Europene.
„Astăzi românii se bucură de Preşedinţia Consililui UE, ocupă un loc meritat în Europa, unde să primească acelaşi respect, beneficii de care se bucură toţi cetăţenii Europei. România va conduce cu demnitatea Preşedinţiei Consiliului UE,. Văd că aici se află parte din arhitecţii UE, dintre cei care au contribuit la aquis-ul comunitar. Le mulţumesc pentru contribuţia lor. Privind în urmă cred că cel mai important pas al integrării noastre a fost când poporul român a adoptat, prin referendum, Constituţia României. Atunci a vut loc actul de voinţă al poporului român de a se alinia şi de a îşi însuşi valorile UE. Constituţia noastră este garanţia cea mai puternică că ţara noastră a pornit pe drumul ireversibil al UE. Constituţia a reprezentat linia de start în procesul de integrare euroatlatică. Azi putem spune cu toate convingerea că tot ce constituţional este şi european, iar tot ce este european este în acord cu covingerile şi valorile constituţiei.”, a declarat Viorica Dăncilă.
Premierul a făcut şi apel la unitate. „Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Cei mai slabi trebuie să fie ajutaţi să fie mai puternici. Dacă vrem ca Uniunea să fie respectată la nivel internaţional atunci trebuie ca noi să ne respectăm între noi”.
„Vom demonstra că România şi-a câştigat pe deplin rolul ca stat membru al UE. Vom demonstra că România este pe deplin pregătită să stea cu fruntea sus în rândul tuturor celorlalte state membre şi vom demonstra că România e bine pregătită să gestioneze dosarele şi să fie un mediator imparţial care să poată genera consens pe plan european. Îndrăzniţi să credeţi în România, în capacitatea României de a conduce cu cinste şi onoare Consiliului UE. Astăzi putem demonstra ca poporul român e ataşat valorilor europene şi spaţiului comunitar. Vreau să vă spun că românii au fost şi vor rămâne un popor proeuropean. Dimpotrivă, ne dorim să participăm activ la deciziile majore ale UE şi iată că astăzi o facem. Ne dorim să fim respectaţi şi iată că astăzi România se aşează la masa unde se discută viitorul UE”, a mai spus premierul.
Juncker: Pledam în 2014 că România trebuie să facă parte din Schengen; rămân fidel acestei promisiuni
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat joi, la Ateneul Român, că rămâne fidel credinţei sale că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.
„Pledam în 2014 că România trebuie să facă parte din Schengen. Rămân fidel acestei promisiuni”, a spus înaltul oficial european.
El a vorbit de „drumul dificil şi deseori exigent” al ţării noastre şi a apreciat faptul că România şi-a păstrat cultura şi în perioada comunistă.
Juncker a vorbit, de asemenea, despre provocările ce privesc statul de drept. „Uniunea Europeană este formată din compromisuri, dar când vorbim de statul de drept şi de lupta anticorupţie, nu există niciun compromis posibil”, a punctat el.
Totodată, preşedintele Comisiei Europene a mărturisit că se bazează pe „energia şi unitatea naţiunii române” în ceea ce priveşte preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Tusk: Sunt convins că România va acţiona în spiritul proverbului ‘Omul sfinţeşte locul’
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a exprimat joi seara încrederea că România va interpreta ”cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română” în timpul celor şase luni în care ţara noastră va exercita preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene.
În discursul său rostit integral în limba română pe scena Ateneului Român, în cadrul ceremoniei de marcare a preluării preşedinţiei române a Consiliului UE, Tusk şi-a exprimat convingerea că România va face tot posibilul pentru apărarea intereselor Europei.
”Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului ‘Omul sfinţeşte locul’. Am încredere, de asemenea, că veţi acorda importanţa necesară respectării regulilor”, a subliniat oficialul european.
Donald Tusk a menţionat, joi seară, marii sportivi ai României, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, cerându-le românilor să apere valorile democratice aşa cum fostul portar al Stelei Helmuth Duckadam a apărat cele patru penalty-uri în 1986, la Sevilla.
„Sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii români de seama Nadiei Comăneci şi ai Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a ntipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să o apere în România şi în Europa , fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a a mai declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE.
UPDATE: „Este corect să spunem că dimensiunea incluzivă a statului român, reprezentată de administraţia publică, de sistemul de sănătate, educaţie, muncă şi serviciile sociale, a fost europenizată aproape complet. Totuşi nu pot spune acelaşi lucruri despre dimensiunea coercitivă a statului. Ca reminiscenţă a trecutului comunist, unele instituţii şi factori de decizie încă se agaţă de puterea de care s-au bucurat anterior”, a afirmat Tăriceanu.
El a adăugat că „aceşti actori pur şi simplu au înlocuit ideologia legalităţii socialiste cu cea a statului de drept, păstrându-şi obiceiurile şi făcând apel la aceeaşi lipsă de asumare de care s-au bucurat colectiv înainte de 1989”.
„Sper că în timpul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, autorităţile ţării mele vor face mai multă lumină asupra acestui paradox”, a spus Tăriceanu în discursul ţinut în limba engleză.
UPDATE: Majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul în toate acţiunile sale pentru a-şi îndeplini cu cinste şi demnitate mandatul la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a declarat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache. „Majoritatea parlamentară va sprijini Guvernul României în toate acţiunile sale pentru a-şi îndeplini cu cinste şi demnitate mandatul pe care îl va avea în următoarele 6 luni la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Totodată, în ciuda tuturor comentariilor politice care trebuie privite în cheia anului electoral în care ne aflăm, vreau să vă asigur de deschiderea totală, proeuropeană şi de dorinţa noastră sinceră ca România să-şi consolideze statutul de stat membru cu drepturi egale în cadrul acestei mari familii care se numeşte Uniunea Europeană”, a afirmat Florin Iordache, în discursul susţinut la ceremonia de lansare a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că prin preşedinţia Consiliului Uniunii Europene România preia un rol de prim-plan la nivel european, subliniind că obiectivul principal al mandatului ţării noastre este consolidarea unei Europe mai coezive, mai unite şi mai puternice. „La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România preia un rol de prim-plan la nivel european. Dacă privim puţin în urmă, întoarcerea ţării noastre în familia europeană a reprezentat un deziderat de o importanţă aparte, pentru care am depus toate eforturile la nivel naţional şi pentru care cu toţii am lucrat cu dedicaţie şi profesionalism, având convingerea fermă că proiectul european este o construcţie unică în lume de pace şi prosperitate şi singura cale de a asigura progresul comun al statelor europene. Astăzi, cu aceeaşi convingere, preluăm exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul principal de a contribui la consolidarea unui Europe mai coezive, mai unite şi mai puternice”, a spus Iohannis, în discursul susţinut în cadrul ceremoniei oficiale de inaugurare a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
El a subliniat că primul semestru al anului 2019 va fi definitoriu pentru dinamica viitoare a Uniunii Europene, arătând că UE se confruntă în prezent cu diverse provocări, atât interne, cât şi externe, precum procesul de retragere a Marii Britanii, migraţia şi securitatea în vecinătatea sa imediată şi dincolo de continentul european.
„Construirea Uniunii Europene de astăzi a fost posibilă pentru că părinţii fondatori au crezut în proiectul european, în idealurile şi valorile sale. Noi credem astăzi, mai mult ca oricând, că Uniunea Europeană este în mod incontestabil un proiect de succes, puternic şi viabil. Cei peste 60 de ani de pace de care s-a bucurat cea mai mare parte a continentului nostru stau mărturie forţei, temerităţii şi încrederii tuturor în capacitatea noastră de a coopera în mod eficient şi sustenabil. Ei sunt dovada că ‘uniţi în diversitate’ nu este un simplu motto, ci expresia faptului că Uniunea noastră este un proiect peren, capabil să se remodeleze mereu, fără a renunţa la principiile şi valorile fondatoare”, a mai spus Iohannis.
Şeful statului a menţionat că României îi revine misiunea de a avansa agenda comună a UE.
„Ştim cu toţii că exercitarea unui preşedinţii este o misiune de înaltă responsabilitate, care presupune deopotrivă angajament şi pragmatism pentru a putea răspunde de o manieră concretă, adecvată şi realistă tuturor provocărilor. Mai multă unitate şi coeziune – aceasta este calea pe care o propunem pentru următoarele şase luni şi pe care va trebui să o urmărim cu toţii cu consecvenţă. Avem o serie de dosare importante pe agenda europeană, precum negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, iar contextul preşedinţiei României va fi marcat de alegerile pentru viitorul Parlament European. Pe acest fond, va trebui să demonstrăm că prin unitate şi consens putem defini o nouă pagină a proiectului nostru comun”, a afirmat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a pledat pentru mai multă coeziune în acţiunile la nivelul Uniunii Europene, indiferent că este vorba de o „Europă a convergenţei, de o Europă mai sigură, de o creştere a rolului Europei ca actor global sau de valorile noastre comune”.
„Coeziunea este, în viziunea noastră, un aspect esenţial pentru a asigura avansarea proiectului european”, a arătat şeful statului.
El şi-a exprimat încrederea că reuniuni precum Summitul de la Sibiu vor oferi noi perspective Europei.
„Îmi exprim dorinţa şi speranţa ca 9 mai 2019 să rămână în istoria proiectului european ca un moment de reafirmare a narativului unei Uniuni puternice şi unite. (…) Ne propunem să reuşim împreună pe parcursul acestor luni să consolidăm unitatea şi coeziunea, într-un moment cu teste şi mize importante pentru Uniunea noastră, Uniunea noastră Europeană, a tuturor”, a conchis Iohannis.
UPDATE: Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi Patriarhul Daniel, au ajuns la Ateneu:
Mai mulţi oficiali, printre care şi procurorul general Augustin Lazăr, au ajuns la Ateneu
La eveniment vor fi prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, al Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi premierul Viorica Dăncilă
Preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, vor susţine discursuri în cadrul ceremoniei de deschidere a Preşedinţiei României la Consiliul UE, anunţă Guvernul.
Toţi cei patru demnitari vor susţine discursuri, înainte de concertul inaugural care va avea loc pe scena Ateneului.
De asemenea, la ceremonia de deschidere vor fi prezenţi şi membrii Colegiului Comisarilor.
Concertul va fi susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state UE, respectiv de artişti români recunoscuţi internaţional, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu”. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.
Un concert inaugural al Preşedinţiei române la Consiliul UE va avea loc şi la Bruxelles, pe 24 ianuarie, la centrul Bozar. Atunci, Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal va prezenta un repertoriu ce include lucrări de George Enescu, Theodor Rogalski, Grigoraş Dinicu, George Grigoriu şi Eugen Doga.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat că lansarea oficială a Preşedinţiei române a Consiliului UE are loc în două clădiri simbol pentru ţara noastră – Ateneul Român şi Palatul Victoria.
„Vă asigur că ne vom îndeplini rolul de mediator imparţial, de facilitator de consens, că vom avea ca şi priorităţi provocările existente la nivel european. (…) De asemenea, vreau să vă asigur că fiecare ministru al Cabinetului are pe masa de lucru dosarele la nivel european şi că, începând cu data de 21 luna aceasta, vor merge în comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului European”, a mai spus Dăncilă.
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are trei misiuni principale.
Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.
Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere, arată site-ul dedicat preşdinţiei române.
Eforturile unei preşedinţii se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.
Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislaţia europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.
Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.
Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa.
Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Preşedinţiile sunt grupate în trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfăşurare a activităţii Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.
