După ce România Liberă a dezvăluit că desfiinţarea biletelor de hârtie de la RATB are ca principal beneficiar compania UTI, un vechi abonat la contracte cu instituţii şi companii de stat, oficialii companiei ne-au trimis un lung drept la replică în care încearcă să contrazică afirmaţiile de natură tehnică ale propriilor săi parteneri comerciali, RATB şi BCR, dar şi presupuse afirmaţii ale RL care nu au fost făcute niciodată.
Articolul RL nu a pus niciun moment la îndoială buna-credinţă a UTI ci doar comportamentul RATB, care ignoră nevoile propriilor clienţi (şi în acelaşi timp contribuabili). Însă RATB nu a considerat necesar să aducă precizări suplimentare după publicarea articolului.
Totuşi, deşi replica UTI nu pare să aibă un scop foarte clar, o prezentăm integral, însoţită de câteva adnotări ale redacţiei, şi rugăm cititorii să tragă propriile concluzii.
UTI: “Articolul prezintă situaţia implicării companiei UTI în deciziile de cost pentru emiterea cardurilor de transport şi la realizarea sistemul de taxare automată instalat pentru RATB în mod inadecvat şi fără o documentaţie solidă prealabilă”
Nota redacţiei: Toate părţile implicate, inclusiv UTI, au fost consultate la nivel de detaliu înaintea publicării articolului iar rsăpunsurile primite au fost folosite în text.
Astfel, concret referitor la afirmaţia: „Marele câştigător al acestei afaceri este UTI, compania care a instalat cititoarele electronice ale RATB, care emite în parteneriat cu regia aşa numitele „carduri verzi” şi care, în plus, ia bani şi de la două bănci mari pentru a le pune la dispoziţie softul de acceptare a plăţilor prin card bancar.” dorim să precizăm că emiterea titlurilor de transport este realizată exclusiv de operatorul de transport RATB.
UTI nu are nicio implicare în emiterea titlurilor de transport. De asemenea, tarifele aferente transportului public sunt stabilite de instituţiile abilitate conform legislaţiei în vigoare”.
Nota redacţiei: Textul nu spune că altcineva decât RATB stabileşte preţul biletelor
UTI: “Cititoarele electronice existente în vehiculele RATB au fost instalate în urma câştigării unei licitaţii internaţionale, organizată de RATB sub supervizarea BERD, la care asociaţia din care UTI a făcut parte a avut cel mai mic preţ.”
Nota redacţiei: Textul precizează în mod expres că UTI a câştigat contractele prin prin licitaţie.
UTI: “Decizia celor două mari bănci de a achiziţiona aplicaţia de la UTI este dovada că softul dezvoltat pe baza competenţelor interne este unul competitiv. Mai dorim să precizăm că decizia altor bănci de a dezvolta carduri similare aparţine exclusiv băncilor”.
RATB: “Pentru instituţiile bancare ce doresc să exploateze cardul dual, acestea trebuie să achiziţioneze un modul de soft de interconectare de la SC UTI INTERNATIONAL, urmând să încheie un contract comercial cu RATB. Costurile legate de colaborarea dintre instituţiile bancare şi SC UTI INTERNATIONAL nu sunt cunoscute de către RATB.”
UTI: „Referitor la afirmaţia: „Şi mai interesant este faptul că UTI nu a făcut altceva decât să preia un soft (Mifare) existent deja de ani buni pe piaţa internaţională şi să îl adapteze la condiţiile specifice RATB”, precizăm ca Mifare este un standard internaţional, respectiv standardul ISO 14443, ce defineşte cardurile de proximitate şi protocoalele de comunicaţie cu acestea. Standardul ISO 14443 tip A, cunoscut şi sub denumirea de Mifare, este un document, similar standardelor ISO 9001 sau ISO 27001 şi nu un soft. Fiecare companie care doreşte să ofere o soluţie conformă cu standardul ISO 14443 trebuie să îşi dezvolte soluţia proprie conform specificaţiilor şi condiţiilor descrise în standard. In urma câştigării licitaţiei internaţionale organizată de RATB, UTI a dezvoltat o soluţie proprie conforma atât cu cerinţele licitaţiei, cât şi cu specificaţiile şi condiţiile din standardul ISO 14443.
Aşadar, nu este vorba de preluarea niciunui soft, fiind vorba de un standard pe baza căruia fiecare companie interesată poate dezvolta o soluţie proprie. De altfel, precizări referitoare la acest subiect v-au fost trimise pe email în data de 2 iunie 2011 ca urmare a solicitărilor dumneavoastră.”.
Tot UTI: (care abia mai devreme spunea că e totuşi “soft”): “Decizia celor două mari bănci de a achiziţiona aplicaţia de la UTI este dovada că softul dezvoltat pe baza competenţelor interne este unul competitiv. Mai dorim să precizăm că decizia altor bănci de a dezvolta carduri similare aparţine exclusiv băncilor”.
BCR: “În prezent, cititoarele electronice instalate la RATB şi Metrorex dispun de o tehnologie denumită Mifare sau standard ISO14443, instalată în parteneriat cu UTI, având la bază sistemul informatic RATB, diferit in mod categoric de aplicaţia şi sistemul de operare al unui POS bancar. “
UTI: „Cât priveşte afirmaţia “Menţionăm că UTI este una dintre companiile abonate la contractele cu statul dezvoltând soluţii de soft dar şi lucrări de infrastructură pentru Metrorex şi RATB a căror valoare totală se ridică la sute de milioane de euro.” Contractele la care faceţi referire au fost sau sunt dezvoltate de UTI ca urmare a câştigării unor licitaţii publice.”
Nota redacţiei: Iată de la cine a mai câştigat UTI contracte prin licitaţie : Bancorex, Eximbank, Centrala de la Cernavodă, Portul Constanţa, Aeroportul Otopeni, Parlamentul României, Ministerul Comunicaţiilor, Secretariatul General al Guvernului, SPP, Ministerul Finanţelor, MApN, Romtehnica.
UTI: “În concluzie, considerăm că este necesar să faceţi o revenire la articolul citat, în care să precizaţi toate aspectele menţionate mai sus. De asemenea, considerăm că articolul este unul de manipulare a opiniei publice, aducând grave prejudicii de imagine şi având impact considerabil asupra activităţii companiei, şi că este parte a unei campanii de denigrare pornite de cotidianul pe care îl reprezentanţi ca urmare a respingerii constante a ofertelor de publicitate adresate UTI. În cazul în care nu veţi da curs acestor solicitări, ne rezervăm dreptul de a cere repararea prejudiciilor produse, în orice mod în care legea ne va permite.”
Mai multe despre frumoasa poveste de dragoste dintre UTI şi RATB [puteţi citi pe blogurile RL]
