Cu ocazia Zilei Europei, 21 de şefi de stat din Uniunea Europeană au semnat Apelul Comun pentru Europa înaintea alegerilor europene din mai 2019.
Redăm textul Apelului, transmis de Administraţia Prezidenţialaă:
„Europa este cea mai bună idee pe care am avut-o vreodată
Integrarea europeană a contribuit la îndeplinirea unei speranţe de pace vechi de secole în Europa, după ce naţionalismul feroce şi alte ideologii extremiste au dus Europa la catastrofa a două războaie mondiale. Până în ziua de azi, nu putem şi nu ar trebui să considerăm că pacea şi libertatea, prosperitatea şi bunăstarea sunt garantate. Este necesar să ne implicăm cu toţii în mod activ în promovarea ideii măreţe a unei Europe paşnice şi integrate.
Alegerile din 2019 au o importanţă deosebită: dumneavoastră, cetăţenii europeni, sunteţi cei care decideţi calea pe care Uniunea Europeană o va urma. De aceea, noi, şefii de stat din Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Finlanda, îi chemăm pe toţi cetăţenii europeni cu drept de vot să participe la alegerile pentru Parlamentul European la sfârşitul lunii mai 2019.
Popoarele Europei s-au unit din propria lor voinţă liber exprimată în Uniunea Europeană, proiect care se întemeiază pe principiile libertăţii, egalităţii, solidarităţii, democraţiei, justiţiei şi loialităţii manifestate în interiorul Uniunii şi între membrii săi. O Uniune fără precedent în istoria Europei. În Uniunea noastră, membrii aleşi ai Parlamentului European, împreună cu Consiliul Uniunii Europene, adică guvernele tuturor statelor membre, decid ce reguli ar trebui să se aplice în Europa şi cum ar trebui să fie cheltuit bugetul Europei.
Suntem cu toţii europeni
Pentru mulţi cetăţeni din Europa, în special din tânăra generaţie, cetăţenia europeană a devenit a doua lor natură. Nu este o contradicţie pentru ei să-şi iubească satul, oraşul, regiunea sau naţiunea şi să fie devotaţi proiectului european.
Europa noastră este capabilă să facă faţă provocărilor împreună
În aceste luni, mai mult decât oricând în trecut, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări profunde. Pentru prima dată de la începutul integrării europene, oamenii vorbesc despre reversul uneia sau mai multor etape de integrare, precum libertatea de mişcare sau desfiinţarea instituţiilor comune. Pentru prima dată, un stat membru intenţionează să părăsească Uniunea. În acelaşi timp, alţii cer mai multă integrare în Uniunea Europeană sau în Zona Euro, sau o Europă cu mai multe viteze.
Viziunile asupra acestor chestiuni diferă în rândul cetăţenilor şi al guvernelor statelor membre, precum şi între noi, şefii de stat. Cu toate acestea, cu toţii suntem de acord că integrarea europeană şi unitatea sunt esenţiale şi că dorim ca Europa să continue ca o Uniune. Numai o comunitate puternică va fi capabilă să facă faţă provocărilor globale curente. Efectele schimbărilor climatice, terorismul, globalizarea economică şi migraţia nu se opresc la graniţele naţionale. Doar lucrând împreună ca parteneri egali la nivel instituţional vom reuşi să facem faţă cu succes acestor provocări şi să continuăm pe drumul spre coeziunea economică şi socială şi spre dezvoltare.
Vrem o Europă puternică şi integrată
Avem nevoie, aşadar, de o Uniune Europeană puternică, o Uniune care are instituţii comune, o Uniune care îşi revizuieşte constant activitatea cu un ochi critic şi care este capabilă să se reformeze, o Uniune a cărui fundament sunt cetăţenii săi şi statele sale membre.
Această Europă are nevoie de o dezbatere politică dinamică cu privire la cea mai bună cale spre viitor, având la bază Declaraţia de la Roma din 25 martie 2017. Europa este capabilă să gestioneze o gamă largă de opinii şi idei. Dar, cu siguranţă, nu trebuie să ne întoarcem la o Europă în care ţările nu mai sunt parteneri egali, ci adversari.
Europa noastră unită are nevoie de un vot puternic al popoarelor. De aceea vă invităm să vă exercitaţi dreptul de vot. Viitorul nostru comun european se află pe buletinul de vot.
Rumen Radev
Preşedintele Republicii Bulgaria
Miloš Zeman
Preşedintele Republicii Cehia
Frank-Walter Steinmeier
Preşedintele Republicii Federale Germania
Kersti Kaljulaid
Preşedintele Republicii Estonia
Michael D. Higgins
Preşedintele Irlandei
Prokopios Pavlopoulos
Preşedintele Republicii Elene
Emmanuel Macron
Preşedintele Republicii Franceze
Kolinda Grabar-Kitarović
Preşedintele Republicii Croaţia
Sergio Mattarella
Preşedintele Republicii Italia
Nicos Anastasiades
Preşedintele Republicii Cipru
Raimonds Vējonis
Preşedintele Republicii Letonia
Dalia Grybauskaitė
Preşedintele Republicii Lituania
János Áder
Preşedintele Republicii Ungaria
George Vella
Preşedintele Republicii Malta
Alexander Van der Bellen
Preşedintele Republicii Austria
Andrzej Duda
Preşedintele Republicii Polonia
Marcelo Rebelo de Sousa
Preşedintele Republicii Portugheze
Klaus Iohannis
Preşedintele României
Borut Pahor
Preşedintele Republicii Slovenia
Andrej Kiska
Preşedintele Republicii Slovacia
Sauli Niinistö
Preşedintele Republicii Finlanda