Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imn, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro.
Drapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date”, Ed. Enciclopedică, 2003.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.
Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare.
În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit siteu-lui www.presidency.ro.
Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.
La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.
Ziua Drapelului Naţional este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Cu prilejul acestei zile, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.
Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 metri, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 mp.
Iohannis: Drapelul este unul dintre cele mai puternice simboluri naţionale
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj marţi, cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, în care arată că acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale statalităţii, independenţei, suveranităţii şi unităţii naţionale.
Şeful statului aminteşte că drapelul a fost consacrat de Revoluţia de la 1848 şi i-a adus laolaltă pe români în toate momentele majore.
„Unirea Principatelor Române din anul 1859, declararea şi cucerirea independenţei de stat în 1877, Primul Război Mondial, cele trei momente ale Marii Uniri de la 1918, al Doilea Război Mondial, Revoluţia din 1989, precum şi aderarea ţării noastre la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană, toate aceste etape ale evoluţiei României au stat sub semnul tricolorului”, subliniază Klaus Iohannis, conform unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Pentru statul român modern, racordat la valorile europene şi euroatlantice, adaugă preşedintele, tricolorul are valenţe la fel de puternice şi în prezent.
„Pe faldurile sale stau înscrise valorile pe care este fundamentată naţiunea română – Libertate, Dreptate şi Frăţie – şi care insuflă sentimentul identităţii naţionale şi mândria de a aparţine acestui popor. (…) Românii se înclină cu respect ori de câte ori drapelul este arborat la sediul instituţiilor publice, la competiţii sportive sau în teatrele de operaţii în care participă armata noastră. În Anul Centenarului, încărcătura spirituală profundă a tricolorului ne inspiră şi ne determină să ne unim eforturile, animaţi de o autentică dragoste de patrie, pentru a construi o Românie puternică şi democratică. La mulţi ani României şi Tricolorului său!”, mai afirmă preşedintele Iohannis.
Cu această ocazie, Administraţia Prezidenţială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului, informează Agerpres.
Carmen Dan: Drapelul Naţional este martorul celor mai importante momente ale istoriei
Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a transmis un mesaj, marţi, cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, în care subliniază că Tricolorul este martorul celor mai importante momente ale istoriei, „ale acelor evenimente care au definit România şi, ulterior, au propulsat-o în rândul ţărilor europene”.
„Mândria, în forma ei pură şi sinceră, este un sentiment înălţător care motivează şi dă sens celor mai profunde trăiri. Aşa simţim cu toţii când Drapelul nostru Naţional se înalţă pe redute greu de cucerit, graţie performanţelor obţinute de români. Astăzi, la ceas de sărbătoare, se cuvine să privim câteva secunde în interiorul nostru, acolo unde fiecare dintre noi adăpostim acel sentiment natural, firesc, denumit simplu patriotism. Să ne amintim că Drapelul Naţional este martorul celor mai importante momente ale istoriei, ale acelor evenimente care au definit România şi, ulterior, au propulsat-o în rândul ţărilor europene”, a spus Carmen Dan, potrivit unui comunicat de presă al MAI.
Ea afirmă că Tricolorul are puterea de a ne uni pe toţi în numele idealurilor şi valorilor care fac bine României.
„Nimic nu ne poate destabiliza atât timp cât avem un crez comun, chiar dacă, în anumite momente, îmbrăţişăm opinii diferite. Rămânem aceiaşi români recunoscuţi peste hotare pentru ospitalitate şi omenie, iar Drapelul rămâne parte indisolubilă a identităţii noastre în lume. Datoria fiecăruia dintre noi este să dăm conţinut acestui simbol naţional, prin faptele noastre. România a fost construită prin sacrificiile şi unirea în voinţă a înaintaşilor noştri şi am convingerea că viitorul acestei ţări se bazează pe stabilitate şi înţelepciune”, se arată în mesaj, citează Agerpres.
Restricţii de circulaţie de Ziua Drapelului. Trafic întrerupt pe Calea Victoriei din Capitală
Marţi, va avea loc un ceremonial militar organizat cu ocazia “Ziua Drapelului”, în Piaţa Tricolorului din Capitală, fiind impuse restricţii de circulaţie în zonă, anunţă Brigada Rutieră a Capitalei.
Astfel, între 09:00 – 11:00, se va restricţiona traficul rutier pe Calea Victoriei, între bd. Ion Câmpineanu şi bd. Regina Elisabeta, precum şi pe str. Constantin Mille, între orele 06.00 – 11.00.
Pe durata intonării Imnului de Stat, circulaţia rutieră va fi oprită şi pe bd. Regina Elisabeta, între Piaţa Universităţii şi str. Ion Brezoianu.
