Micsorarea cu 25%, in medie, a salariilor din legea unica, pentru care Guvernul vrea sa-si asume raspunderea in fata Parlamentului pe 2 septembrie, deranjeaza din nou sindicatele. Liderii lor sustin ca legea nu-i mai ajuta cu nimic.
Guvernul a taiat inca o data salariile din legea unica a bugetarilor, cu procente medii cuprinse intre 17,5% si 25%, dupa ce la sfarsitul lunii iunie operase o prima reducere de 40%. Au ramas nemodificati, in urma celei de-a doua ajustari, doar coeficientii corespunzatori functiilor din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii Nationale.
Faptul ca lefurile celorlalti bugetari reprezinta acum, in medie, trei sferturi din valorile negociate cu Guvernul nu este acceptat de liderii sindicali, care spun ca, in asemenea conditii, legea unica nu le va mai aduce nici un beneficiu. In urma aplicarii acesteia, de la 1 ianuarie 2010, vor avea de castigat presedintele, premierul, angajatii din justitie si alti bugetari cu coeficienti de ierarhizare mari, care nu simt ajustarea de 25%, iar de pierdut – bugetarii modesti, precum cei din invatamant, sanatate, asistenta sociala si cultura. Noile grile ar urma sa fie aprobate in sedinta de miercuri a Guvernului.
Cei mai nemultumiti sunt profesorii, care ameninta cu greva generala dupa inceperea scolii, deoarece noile salarii din legea unica reprezinta "o bataie de joc". In cazul unora dintre profesorii cu gradul didactic I, coeficientii au fost taiati si cu 55% fata de valorile deja negociate cu Ministerul Muncii. Presedintele Federatiei Sindicale "Alma Mater", Anton Hadar, spune ca, potrivit ultimei forme a proiectului legii unice, salariile multor profesori ar urma, practic, sa ramana la nivelul din prezent, care este unul mult inferior celui prevazut in forma anterioara a legii unice a salarizarii. Gheorghe Isvoranu, presedintele Federatiei "Spiru Haret", apreciaza ca salariile majoritatii cadrelor didactice ar putea fi, prin noua lege unica, mult mai mici decat in prezent.
Pe de alta parte, in cazul altor bugetari, legea unica, in ciuda ajustarilor sale, ar putea aduce bunastare. Salariile functionarilor publici ar urma sa creasca, de exemplu, cu 35% fata de cele pe care le primesc in prezent. "Am vazut cea mai recenta forma a proiectului, in care am constatat taieri fara precedent in intreg sistemul, nu doar in invatamant. De pilda, un profesor cu gradul I, care avea coeficientul 9,15, a ajuns la doar 4,1, in timp ce la profesorii universitari coeficientul a ajuns la 7,6 de la 12,6", a precizat Hadar. Sindicatele dascalilor sustin ca daca in vechea forma a legii unice un profesor trebuia sa castige cam cat un locotenent de armata, acum el va incasa mult mai putin, deoarece la Armata nu s-au operat modificari, in timp ce la Invatamant s-a taiat fara mila.
"Clasa politica ne-a mintit. Ministerul Muncii nu ne-a oferit nici o explicatie pentru aceasta scadere. Ei spun ca salariul minim va creste cu 25% anul viitor si, ca urmare, vor creste si salariile din legea unica, insa noi nu credem ca salariul minim creste in timp de criza", spune Constantin Rada, vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
Dupa reducerea coeficientilor de ierarhizare salariala, un prefect judetean va castiga, de pilda, 4.440 lei, fata de 5.880 lei in varianta anterioara a legii unice, iar un manager de spital – 4.080 lei, fata de 5.400 lei. Primul-ministru va avea leafa micsorata de la 8.700 lei la 7.770 lei. Disputele cu privire la legea unica au in centrul lor nu doar marimea coeficientilor salariali, ci si baza de referinta luata in calcul la stabilirea lefurilor, si anume salariul minim pe economie. seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks, a atras atentia ca mentinerea salariului minim ca referinta pentru legea unica de salarizare reprezinta un potential pericol pentru capacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile.
Mentionam ca toate salariile din legea unica rezulta in urma inmultirii acestei valori-referinta, stabilita unitar pentru toate profesiile, cu coeficientii de ierarhizare fixati in grile. In principiu, sindicatele s-au declarat de acord cu sugestia ca, in locul salariului minim, legea unica sa ia in calcul un alt indice, care sa faca mai suportabile pentru economie noile salarii. "Salariul minim nu poate fi elementul de referinta, pentru ca ar antrena o crestere in masa a salariilor, care nu ar putea fi suportata de economie", a aratat Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical. Pentru anul viitor, de pilda, ministrul Municii, Marian Sarbu, a anuntat un salariu minim cu circa 25% mai mare fata de cel din acest an. In prezent, salariul minim in baza caruia sunt calculate salariile din legea unica este de 600 de lei.
