» Blocajul financiar trage in jos deopotriva intreprinderile private mici si mijlocii si colosii de stat, care acumuleaza datorii catre stat si furnizori, dar si facturi neincasate de la beneficiari.
» Balaurul economic al anilor ’90, reprezentat de arierate, s-a intors in Romania pe fondul recesiunii, iar FMI a obligat Guvernul Boc sa-i reteze capetele cu aceeasi sabie folosita in urma cu 15-20 de ani: restructurari ale companiilor de stat si executari silite ale datornicilor.
» Desi multe firme private au incercat restructurari si reduceri de costuri sau salarii, blocajul financiar nu le iarta nici pe ele, pe o piata cu vanzari care au scazut sever.
Blocajele financiare in care au fost prinse foarte multe firme functioneaza ca un lant al slabiciunilor. Distribuitorii nu mai pot vinde la fel de mult, intarzie cu banii catre firma producatoare, care la randul ei nu are bani sa-si plateasca la timp furnizorii de materii prime. Cesiro, o firma producatoare de ceramica si faianta de menaj din Sighisoara, are in prezent blocate peste 600.000 euro pe traseul clienti-firma-furnizori. "Blocajul inseamna de fapt ca noi ne platim furnizorii, dar nu mai putem respecta termenele scadente din contracte. O plata care trebuie facuta in maximum doua luni ajunge sa dureze sase luni", ne-a explicat Delia Iliescu, director economic la Cesiro. Firma are cei mai multi clienti in strainatate, iar exporturile care intarzie cel mai mult la plata sunt cele in Rusia, din Europa de Vest banii intorcandu-se mai rapid.
Pe piata din Romania, unde Cesiro isi distribuie aproximativ 20% din produsele de ceramica, marile lanturi de hipermarketuri intarzie si ele cu platile, ajungand sa-si achite datoriile dupa 60-70 de zile. "Toti se plang ca nu ii mai platesc clientii. Banii vin cu intarziere de cateva luni, dar ce folos daca noua ne trebuie in luna aceasta? Am incercat sa obtinem finantari de la banci, dar nici acestea nu mai acorda credite. Blocajele au inceput in perioada decembrie 2008-ianuarie 2009", spune Delia Iliescu.
O mare firma din industria vinurilor are blocate peste 500.000 euro, iar maximul atins de cand a inceput criza a fost in jur de 800.000 de euro. "Avem de incasat acesti bani de la clienti, cu care trebuie sa ne platim furnizorii de vin, sticle, dopuri, etichete. Cred ca aceste blocaje vor continua, nu am atins inca fundul", ne-a declarat directorul financiar al firmei de vinuri. Solutia cea mai la indemana de a scapa din blocaj – printr-un imprumut la banca – nu mai functioneaza. "Bancile nu mai risca sa finanteze practic o terta persoana, adica furnizorii pe care noi i-am plati cu banii bancii", spune directorul financiar.
Statul nu mai are bani pentru salarii si pentru investitii, deoarece firmele aflate in lipsa de lichiditati nu-si mai pot plati datoriile catre bugete. Pe timp de criza au crescut nu numai obligatiile firmelor catre bugete, ci si volumul datoriilor intre firme sau al datoriilor pe care statul le are de platit agentilor economici privati. Cu alte cuvinte, banii nu se mai misca in economie, multe companii ajung in faliment, iar statul pierde banii pe care i-ar fi putut incasa din taxe si impozite. In primele cinci luni ale acestui an, aproape 10.000 de firme au intrat in insolventa, cu 60 la suta mai multe decat in aceeasi perioada din 2008.
La stat, cele mai mari blocaje sunt in sectorul energetic, la companiile aflate in subordinea Ministerului Economiei (care au avut probleme similare si acum 15-20 de ani), si in sectorul constructiilor. Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, care a trimis 9.000 de mineri in somaj tehnic, inregistreaza, de exemplu, arierate de circa 50 milioane euro, insa are de incasat facturi de peste 80 milioane euro. Sectorul furnizarii de electricitate nu trece nici el printr-o perioada buna. Pe langa scaderea vanzarilor si cresterea numarului de restantieri, criza economica a adus si marirea perioadei de plata a facturilor clientilor, ceea ce creeaza probleme foarte mari cu lichiditatile. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spunea ca sistemul feroviar are o datorie de 300 milioane euro catre companiile de electricitate, "pentru ca de foarte multa vreme nu se plateste energia electrica consumata", si admitea posibilitatea intreruperii curentului in gari sau a executarii silite asupra trenurilor si garilor.
In constructii, situatia incasarilor si a platilor este la fel de dificila. Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, arata ca nu numai companiile au datorii fata de stat, ci si statul are datorii catre companii. "Circa 15% din sumele pe care statul le avea de platit anul trecut catre firmele de constructii nu s-au platit. Autoritatile locale n-au avut bani si antreprenorii nu si-au putut onora obligatiile catre subcontractori si catre furnizorii de materiale de constructii. In prezent, nivelul sumelor neincasate a ajuns la 25-30% din ceea ce s-a efectuat", spune Plosceanu. In opinia sa, solutia pentru rezolvarea acestei probleme este ca autoritatile publice sa-si achite restantele catre constructori, deoarece acestia nu se mai pot imprumuta la banci, in conditiile actuale, pentru a-si continua activitatea pe credit.
» Blocaj general
Modelul aplicat de Guvern pentru scaderea arieratelor va fi cel de supra-veghere financiar-bugetara derulat in anii ’90 impreuna cu FMI, asa cum prevede acordul cu institutia financiara internationala. Mai precis, intreprinderile aflate in blocaj vor fi obligate sa se restructureze, pentru a-si creste performanta si pentru a nu mai acumula datorii. Un alt angajament al Guvernului, asumat prin Programul de convergenta pentru perioada 2008-2011 si transmis Comisiei Europene, este recuperarea datoriilor firmelor fata de stat prin executari silite. Acestea vor fi aplicate gradual, incepand cu bunurile si valorile care nu afecteaza activitatea principala a societatii restantiere. Guvernul a mai promis ca va realiza, cu finantare UE, un sistem informatic de gestiune a arieratelor, avand in vedere faptul ca un volum ridicat de datorii poate produce blocajul financiar general.
