Litoralul romanesc a pierdut din cauza „atomizarii proprietatilor”

Studiu de piata imobiliara si gestionarea capitalului patrimonial in Bulgaria elaborat pentru Banca Mondiala de Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara la Universitatea Internationala Francofona Bruxelles

Lipsa unei strategii definite, cu un proiect generic de extinderi ramificate si cu un principiu economic clar si pozitiv, a fost punctul de plecare esential in pierderea partidei cu Bulgaria pentru turismul de litoral, considera Artur Silvestri.
„Litoralul era prin definitie o zona de dezvoltare nationala, unde terenul, de intindere stabilita prin act normativ, nu se atribuia si nu se impartea, devenind argument pentru orice fel de joint-venture posibil in viitor cu investitori capabili sa-l sustina. S-au preferat insa atomizarea proprietatilor private si invoielile care impiedica, de multe ori, investitiile cu adevarat semnificative, ce absolutizeaza notiunea de proprietate si cere eforturi serioase pentru a unifica loturi marunte in teren construibil de aspect convenabil. Indiscutabil, astfel nu vom avea completari de sirag de statiuni pe litoral, care ar fi fost necesare oriunde se intrunesc conditii favorabile si se afla faleza in stare salbatica”, apreciaza analistul Artur Silvestri.
Conform analistilor, in viitorul apropiat, pe litoral se vor gestiona numai cladiri izolate, „gospodarii de vacanta”, structuri lipsite de mecanismul unitar capabil sa le faca sa functioneze cu profit.
„Triumful principiului turistic Albena” se datoreaza acestui fel de „structura comunala” si nu va apartine niciodata alaturarii de parcele mici si fara includere in retea activa, tinuta intr-o singura mana. De aceea, tot mai multe studii arata ca initial ar fi trebuit inventat conceptul general sau mai bine spus „filosofia” exploatarii litoralului.
O intreaga serie de intrebari precum „Facem turism popular? De lux? Balnear?”, de tipul „all inclusive”, care se vinde bine atat de bine in tarile exotice, dar si in Anatolia si Bulgaria, si-ar fi putut gasi raspuns, crede analistul, intr-o strategie interguvernamentala. Aceasta ar fi trebuit sa inceapa cu ce anume se poate valorifica din materia locala si cu un program de propuneri pentru turistii straini care au curiozitatea sa descopere insolitul in cele mai neobisnuite sau neasteptate locuri.
„In acest sens, nu avem aproape nimic, de parca Romania ar fi o tara pustie, fara elemente ce diferentiaza si fara unicate, desi peste tot specificul este o marfa care se cultiva si se consuma cu placere si curiozitate nedisimulata. Bulgarii, despre care ne inchipuim ca ar detine retete miraculoase, adopta de fapt numai o viziune inteligibila pretutindeni unde nu exista (…) Nu au nici un dezgust in a se recomanda drept „traci” si a crea itinerarii de lungime si consistenta fabuloase, care valorifica acest strat antropologic ignorat de romani. La noi, „dacismul” este aproape o infractiune”, apreciaza Silvestri.
In opinia acestuia, din aceasta „nepasare”, se lasa in ruina locuri si urme care ar fi atractii turistice la altii daca le-ar avea. Turcii nu au nici o retinere in a-si apropia deopotriva trecutul bizantin, „grecesc”, macedonean al locurilor unde sunt asezati acum, dar pe litoralul romanesc se construiesc restaurante in Cetatea Histria. Maine, poate si „cartiere de vile”. „Un imens zacamant de locuri istorice de negasit pe aiurea se strica zilnic in paralel cu muntii de hartii inaltati de functionari din ministere care fac planuri formale, raportari stupide si administrare rea. In aceste conditii, a astepta miracole de acolo de unde noi facem tot ce putem pentru a ne deposeda de darurile naturale lasate de Dumnezeu este si ridicul si absurd. Cine sa mai vina aici ca sa vada numai ceea ce exista in alte locuri din lume mai bine facut si atent ingrijit, sa ajunga sa traiasca intr-o atmosfera de Gulag stapanita de manelisti, personaje cu ghiuluri pe mana si copii de bani gata, care te fac una cu pamantul in fuga masinilor luxoase pe care le conduc?”, se intreaba analistul Artur Silvestri.