In prag de aderare la Uniunea Europeana, o noua mega-afacere imobiliara se „coace” in Romania. Terenurile de pe ruta viitoarelor autostrazi sunt vanate de speculantii imobiliari la concurenta cu adevaratii proprietari si politicieni aflati in posturi cheie in institutiile care se ocupa cu administrarea si retrocedarea fondului funciar.
Febra judecatii pentru terenuri, in judetele pe unde vor trece autostrazile, a cuprins justitiabilii si autoritatile deopotriva. Instantele, primariile si comisiile de fond funciar au fost luate cu asalt de proprietarii care-si cer titlurile. In multe judete, poate deloc intamplator, terenurile aflate pe ruta viitoarelor autostrazi nu au fost inca retrocedate proprietarilor. In alte parti ele au fost date inapoi, dar in acelasi timp au si fost cumparate de persoane din anturajul politicienilor si functionarilor aflati in administratia publica locala.
Accesul la informatie este esential pentru afaceristii imobiliari care vor sa profite de pe urma construirii viitoarelor cai de comunicatii europene. Ruta pe care acestea le vor urma pe harta Transilvaniei a fost cunoscuta inca de acum cativa ani de persoane care au avut acces la documentele consiliilor judetene, a consiliilor locale sau a prefecturilor.
Este interesant de vazut cine sunt proprietarii terenurilor care vor fi expropriate „cu justa despagubire” de Statul Roman. Batalia pentru finantarea celor doua autostrazi poate fi, de fapt, batalia dintre proprietarii terenurilor de sub viitoarele cai de comunicatie.
Pe de alta parte, acolo unde au fost eliberate titluri de proprietate, trecerea pamantului in patrimoniul statului si incasarea despagubirilor se face cu mare greutate. Proprietarii sunt purtati pe la primarii si oficiile de cadastru sub diverse pretexte. Datele cadastrale ale autostrazii nu sunt in concordanta cu datele din actele de proprietate.
Oamenii simpli care nu cunosc mersul lucrurilor sunt nevoiti sa piarda bani si timp pentru a-si descurca itele incalcite de un sistem birocratic bine organizat de administratia publica. In multe cazuri proprietarii terenurilor care urmeaza sa fie expropiate sunt nevoiti sa ajunga in fata instantelor si sa cheltuiasca mai multi bani cu procesele decat ar castiga de pe urma pamantului vandut.
Era normal, intr-o tara in care orice afacere trebuie controlata de „sistemul ticalosit”, sa apara si cei care profita de pe urma birocratiei excesive si a lipsei de informare a proprietarilor de terenuri. Baietii jmecheri care nu stau la cozi, care nu asteapta zile intregi pe liste de audiente, care reusesc sa obtina un act cadastral in cateva minute, nu in cateva saptamani ca orice muritor de rand, s-au si aruncat sa cumpere terenurile de sub viitoarele autostrazi.
Taranii, care s-au bucurat ca vor castiga si ei ceva de pe urma terenului cedat viitoarei autostrazi, vor ramane cu buza umflata. Pretul platit de intermediari este aproximativ a zecea parte din ce preconizau oamenii ca vor castiga. Dar lipsiti de informatie si de „intrari” la administratia publica, majoritatea proprietarilor de terenuri sunt resemnati. Isi soptesc in barba: „Bun si atat, decat sa mai umblu prin tribunale!, uitandu-se cum dispare in zare masina de lux a „domnului” care tocmai i-a cumparat terenul de sub viitoarea autostrada.
