Populatia Clujului a crescut cu un sfert. Nu este vorba de o ocupatie militara, nici de invazia popoarelor barbare. Doar ca studentii s-au intors la scoala. Primul efect a fost resimtit de soferi. Traficul rutier din oras a devenit din imposibil, infernal. Direct proportional au crescut si carcotelile taximetristilor.
Inceperea anului universitar nu inseamna, insa, doar un aflux de oameni, ci si un fluviu de bani care se scurge in oras. Cum legea cererii si a ofertei guverneaza economia de piata, venirea studentilor a fost resimtita in plan imobiliar. Oferta de locuinte a ramas relativ constanta, insa cererea a crescut de cateva ori comparativ cu lunile de vara. Chiriile s-au marit si ele cu sume cuprinse intre 20 si 70 de euro.
Cu toate ca pentru un apartament cu doua camere chiria oscileaza intre 200 si 350 de euro, studentii se descurca. Strategia de supravietuire depinde de la caz la caz.
De multe ori, banii sunt pescuiti din buzunarele parintilor. Pentru unii dintre ei, intretinerea unui copil care studiaza la universitatile clujene este o povara mult prea grea. Asa ca multi studenti aleg varianta invatamantului la distanta, care este mai ieftina decat traiul in Cluj.
Alti insa si-au gasit un serviciu si isi suplimenteaza fondurile primite de acasa. E drept ca de multe ori in detrimentul orelor de curs sau a laboratoarelor. Daca pretul chiriilor a crescut, este la fel de adevarat ca in Cluj a urcat in mod constant si nivelul salariilor. Acest fenomen se datoreaza atat statutului de oras universitar, cat si a celui de centru financiar.
Multe companii au ales sa isi stabileasca sediul central in Cluj-Napoca pentru ca aici gasesc forta de munca inalt calificata. Companii multinationale, cum ar fi „Siemens” sau „Emerson”, sunt doar doua dintre firmele care au facut acest lucru.
Dar exemplele de companii prestigioase pot continua. Informaticienii clujeni fac software pentru Guvernul SUA si programe de contabilitate pentru Guvernul Germaniei.
Unii dintre angajatii companiilor de software sunt poate fostii studenti care acum cativa ani au reusit sa sparga serverele Departamentului de Stat al SUA si pe cele ale Guvernului Indiei.
Dincolo de problemele si de avantajele de care beneficiaza Clujul de pe urma statutului de oras universitar mai exista un lucru. La scolile clujene se aduna o mare parte a mintilor tinere, dar stralucite, din toata Transilvania.
Multi dintre absolventii facultatilor din Cluj raman in oras. Isi gasesc de lucru sau incep si dezvolta afaceri. De aici si visul Clujului de a deveni oficial capitala regiunii.
Ramane, insa, de vazut daca Clujul isi poate asuma nu doar drepturile de capitala, ci si obligatiile ce-i revin din acest statut privilegiat. Si asta, pentru ca in ultimii ani clujenii au invatat sa se comporte cu ceilalti ardeleni cam la fel cum trateaza bucurestenii restul tarii. Este primul caz de „miticism” patentat in Transilvania.
