Cand si-au inceput demersurile pentru schimbarea lui Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu de la conducerea celor doua Camere ale Parlamentului, reprezentantii Coalitiei au adus ca argument si imposibilitatea materializarii, la nivel legislativ, a unor puncte din programul de guvernare, validat de electorat in alegerile de la sfarsitul anului trecut. Evident, pesedistii au reactionat, sustinand sus si tare ca nici nu poate fi vorba, in Parlament, de blocarea unor initiative apartinand Coalitiei. Mai sa-i crezi pe social-democrati ca sunt plini de bune intentii daca, la o privire mai atenta, nu s-ar observa numeroase exemple de obstructionari in procesul legislativ, de care sunt responsabili, direct sau indirect, Nastase si Vacaroiu.
Nea Nicu are, la Senat, puterea de decizie
In cazul Senatului Romaniei, Biroul Permanent este format din presedintele Nicolae Vacaroiu (PSD), vicepresedintii Radu Berceanu (PD), George Sabin Cutas (PC), Teodor Melescanu (PNL) si Corneliu Vadim Tudor (PRM), secretarii Antonie Iorgovan (PSD), Paula Ivanescu (PD), Valentin Zoltan Puskas (UDMR) si Mihai Ungheanu (PRM), chestorii Nicolae-Vlad Popa (PNL) si Nicolae Serban (PSD). Dupa inregistrarea initiativelor legislative, Biroul Permanent este cel care, sub semnatura presedintelui, sesiseaza comisiile parlamentare competente sa se pronunte asupra respectivelor initiative, prin intocmirea de rapoarte si elaborarea de avize. Prin urmare, Biroul Permanent este cel care „da unda verde” proiectelor, stabilind totodata si termenele in care trebuie „rezolvate” la comisii. Tot Biroul Permanent, dupa consultarea liderilor grupurilor parlamentare, a presedintilor comisiilor permanente si a reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul, intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate. Hotararile Biroului Permanent se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar in caz de egalitate, votul presedintelui Senatului, adica al lui Nicolae Vacaroiu, este decisiv. Prin urmare, puterea presedintelui Senatului este deosebit de mare, mai ales ca se afla si la conducerea sedintelor de plen si ca poate hotari convocarea sau nu a unei sesiuni extraordinare.
Legea lustratiei mai asteapta
Este de inteles de ce PSD, cat timp s-a aflat la putere, nu a avut interesul sa fie adoptata o Lege a lustratiei. La fel, este de inteles de ce se tergiverseaza lucrurile dupa ce un astfel de proiect a fost initiat de patru parlamentari liberali Ð Eugen Nicolaescu, Mona Musca, Adrian Cioroianu si Viorel Oancea. Propunerea acestora privind limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere ale regimului comunist si ale aparatului represiv al PCR a fost inregistrata la Senat pe data de 16 iunie. De atunci nu s-a mai intamplat nimic. Si mai mare vechime o are propunerea legislativa privind „Codul Electoral”, semnata de noua deputati si senatori ai Aliantei D.A. Proiectul prevede, printre altele, alegerea parlamentarilor prin scrutin uninominal si cresterea normei de reprezentare, in vederea reducerii numarului de alesi. Initiativa a fost inregistrata la Senat, pentru dezbatere, in data de 14 aprilie. Se afla si acum in acelasi stadiu. Un alt exemplu despre cum sunt tergiversate initiativele legislative ale Coalitiei il constituie si propuneea privind Legea Camerelor de Comert si Industrie din Romania. Comisia economica si Comisia juridica trebuiau sa intocmeasca, pana pe 22 iunie, un raport comun. A ramas pentru sesiunea ordinara din toamna.
Nici initiativele Guvernului nu au avut mai mult noroc
In luna mai era inregistrat la Senat proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale, statut cerut insistent de UDMR partenerilor de Coalitie. Proiectul a fost trimis pentru aviz la cinci comisii parlamentare si pentru raport la alte doua, Comisia juridica si Comisia pentru drepturile omului. Pana in 7 iulie, se intorsesera patru avize, doua favorabile, doua negative. Rapoartele trebuiau intocmite pana pe 15 iunie, „misiune” dovedita imposibila in conditiile in care opozitia a avut grija sa depuna aproape 200 de amendamente, la doar 70 si ceva de articole. Aceeasi tactica a fost iar adoptata cand a venit vorba de modificarea regulamentelor celor doua Camere. Potrivit unei declaratii a lui Bogdan Olteanu, ministru pentru relatia cu Parlamentul, la regulamentul Camerei Deputatilor au fost depuse circa… 900 de amendamente, in vreme ce la Senat s-au adunat mai mult de 350 de amendamente.
Propunerile puterii, in van
Cat de mare este puterea presedintelui Senatului si in ce masura poate ea, folosita abuziv, sa puna bete in roatele puterii s-a vazut si la ultima sedinta de plen din sesiunea ordinara trecuta. Atunci, figura pe ordinea de zi un proiect pentru modificarea Legii administratiei publice locale, care viza eliberarea din functii a viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene cu majoritate simpla (adica votul a jumatate plus unu dintre consilierii judeteni), precum si ca in fiecare sector al Bucurestiului primarul sa fie ajutat de doi viceprimari. Constatand ca in sala nu erau prezenti suficienti reprezentanti ai Coalitiei pentru a putea fi votata legea in forma dorita, senatorul PD Maria Petre i-a solicitat presedintelui Vacaroiu sa supuna la vot propunerea de retrimitere a proiectului la comisia parlamentara. Sesizand avantajul de moment al opozitiei, nea Nicu nu a vrut si pace, sustinand ca ori se voteaza raportul comisiei, ori se anuleaza toate dezbaterile care avusesera loc pana atunci. Situatia a ramas „in coada de peste” dupa ce s-a constatat lipsa cvorumului. Problema va fi abordata iar in sesiunea care incepe peste cateva zile cand, probabil, opozitia va uza din nou de tot felul de strategii pentru a se opune masurilor legislative deranjante.
