Insula, împărțită etnic, este o sursă permanentă de tensiuni între Grecia și Turcia
Sirenele de raid aerian au răsunat în capitala divizată a Ciprului, Nicosia, în zorii zilei de sâmbătă. În timp ce ciprioții greci plângeau, ciprioții turci sărbătoreau 50 de ani de când Turcia a invadat o parte a insulei, ca răspuns la o scurtă lovitură de stat de inspirație grecească, scrie Reuters.
Insula este împărțită etnic, fiind permanent o sursă de tensiuni între Grecia și Turcia, ambele parteneri în NATO, dar în contradicții cu privire la numeroase probleme.
Președintele turc Tayyip Erdogan a participat la o paradă militară în nordul Nicosiei, pentru a marca ziua de 20 iulie, din 1974, în care forțele turce au lansat o ofensivă pe care o numesc „operațiune de pace”.
Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a participat la un eveniment în sudul orașului, pentru a comemora ceea ce grecii numesc, în mod obișnuit, „invazia turcească barbară”.
Mitsotakis a postat o imagine pe pagina sa de LinkedIn, a unei hărți a Ciprului pătată de sânge, sub care a scris: „Jumătate de secol de la tragedia națională a Ciprului”.
„Operațiunea de pace din Cipru i-a salvat pe ciprioții turci de cruzime și i-a adus la libertate”, a spus Erdogan, criticând sudul pentru că are o „mentalitate răsfățată” și se consideră singurul conducător al Ciprului.
Dar Erdogan a lăsat deschisă o fereastră pentru dialog în negocierile aflate în impas. „Suntem pregătiți pentru negocieri, să ne întâlnim și să stabilim pacea și rezoluția pe termen lung în Cipru”, a spus el.
Discuțiile de pace sunt acum blocate la două concepte, aparent ireconciliabile. Ciprioții greci doresc reunificarea ca federație, iar ciprioții turci vor un acord cu două state.
Ciprul și-a câștigat independența față de Marea Britanie în 1960, dar o administrație comună între ciprioții greci și turci s-a prăbușit rapid în violențe care i-au determinat pe ciprioții turci să se retragă în enclave, iar ONU să intervină.
Criza i-a lăsat pe ciprioții greci conducând Republica Cipru, recunoscută la nivel internațional, membră a Uniunii Europene din 2004.
Președintele cipriot, Nikos Christodoulides, al cărui birou reprezintă comunitatea cipriotă grecească în dialogul de reunificare, a declarat că aniversarea a fost un prilej sumbru de reflecție și de amintire a morților.
„Misiunea noastră este eliberarea, reunificarea și rezolvarea problemei Ciprului”, a spus președintele. „Dacă vrem cu adevărat să trimitem un mesaj cu privire la această aniversare tragică, este să facem tot ce este posibil pentru reunirea Ciprului”.
Turcia, a adăugat Christodoulides, continuă să fie responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului și a dreptului internațional asupra Ciprului.
În sud, s-au ținut slujbe religioase, pentru a reaminti de cei peste 3.000 de oameni care au murit în invazia turcă.
În Turcia, televiziunea de stat s-a concentrat pe violența împotriva ciprioților turci înainte de invazie, în special asupra vărsării de sânge din anii 1963, 1964 și în 1967. Turcii au ocupat mai mult de o treime din insulă și au expulzat în sud, peste 160.000 de ciprioți greci.
Discuțiile de reunificare s-au prăbușit în 2017 și de atunci au fost într-un impas. Ciprul de Nord este un stat separatist, recunoscut doar de Turcia, iar conducerea sa cipriotă turcă dorește recunoaștere internațională.