Valul de caniculă care a îmbrăcat România sufocă nu doar sănătatea, ci și munca
Institutul Național de Statistică arată că în Turnu Măgurele și în Calafat, maxima ultimilor 100 de ani a fost de 43.2 grade Celsius (pe 10 iulie 1927, la Turnu Măgurele și 5 iulie 2000, în Calafat).
Impactul caniculei asupra economiei, este dificil de cuantificat. Unele sectoare economice câștigă, altele pierd sau pot existe segmente unde sunt avantaje sau dezavantaje. În agricultură, de pildă, viticultorii sunt privilegiați, pentru că soarele torid ajută vița de vie, în vreme ce alte culturi suferă, din cauza secetei.
Pe astfel de călduri, se dublează vânzările de aparate de aer condiționat, ventilatoare, răcoritoare, bere, apă și înghețată. De asemenea, terasele au mare căutare.
Canicula poate crește riscul accidentelor la locul de muncă, dar și costurile asistenței medicale. Temperaturile mari suprasolicită rețeaua electrică, pot reduce randamentul culturilor și, în ultimă instanță, scad producția.
Hectare de teren arabil se transformă în deșert
În România, 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani, cu maxime de peste 44 de grade Celsius și perioade lungi cu zile caniculare. București reprezintă cea mai mare „insulă de căldură” urbană a țării, urmat de Craiova, Giurgiu, Timișoara.
La deșertificarea unor zone din ce în ce mai extinse contribuie nu doar seceta, ci și distrugerea sistemului de irigații ori defrișările necontrolate. Avem aproape 15 milioane de hectare de teren agricol, din care aproape jumătate ( 7 milioane), sunt afectate de secetă.
Unii specialiști vorbesc despre o migrare a populației din sud către nord, în următorii 20 de ani.
Agricultura este cea mai expusă ramură economică
47% din populația țării provine din mediul rural, unde ocupația de bază este agricultura, un domeniu dependent de condițiile meteo, secetă, ploaie, grindină. Și, dacă avem probleme cu zona vegetală, unde pierderile într-un an calamitat, pot fi spre 100%, acestea se transferă și în zootehnie.
Iadul din construcții
Șantierele din construcții se transformă într-un adevărat cuptor. Muncitorii trebuie să îndure temperaturi extreme, dar legislaţia le vine în ajutor. Dacă temperaturile nu scad sub 35 de grade Celsius, programul de lucru poate fi redus la jumătate, numai că asta înseamnă pierderi pentru patroni și mult timp pierdut.
Impactul asupra turismului
Canicula afectează fluxul de turiști care ajung să evite destinațiile afectate de căldură extremă și să aleagă locuri mai răcoroase. Și calitatea serviciilor din Horeca poate suferi, din cauza temperaturilor ridicate, ducând la pierderi economice.
Marfa se strică pe tarabe
Zilele caniculare înseamnă pierderi pentru comercianții din piețe. Legumele se strică în soare, iar o parte din marfă este aruncată. Profitul se diminuează, deși legumicultorii fac tot posibilul să păstreze legumele proaspete.
Scade productivitatea
Munca în aer liber, în agricultură sau în construcții, „încetinește” productivitatea. Sunt studii care arată că randamentul celor care lucrează în condiții de caniculă scade cu 1,7% pentru fiecare grad care depășește 30 de grade. În plus, pierderile economice generate de caniculă variază între 0.5 până la 4.5% din PIB, în funcție de durata perioadei caniculare.
Afecțiuni fizice și psihice
Expunerea prelungită la căldură extremă poate duce la stres, provocând anxietate și dificultăți de concentrare. Studiile arată că temperaturile ridicate pot crește nivelul de agresivitate și incidența actelor de violență. Temperaturile ridicate pot provoca insolație și epuizare termică, iar simptomele sunt amețeli, dureri de cap, greață și slăbiciune. În cazuri severe, aceste afecțiuni pot duce la convulsii și pierderea cunoștinței.
Vara anului 2024 se anunță a fi caniculară, iar această avertizare vine după ce 2023 a fost considerat cel mai cald an din istorie.
