România, ţara cu cel mai mic consum de pesticide din UE (0,6 kg/ha), importă alimente, în special legume, carne şi lapte
Investiţiile în agricultură, în industria alimentară şi în tehnologii pot transforma o țară într-o uriașă fabrică de mâncare. De ce nu se cultivă mai mult teren în România, deşi avem suprafeţe agricole generoase, iar agricultura e un domeniu profitabil? Oricine știe că investițiile fac diferența.
„Avem suprafețe uriașe, dar performanțe inexistente”
Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii
Cel mai bun exemplu este Olanda, ţară care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost grav afectată de foamete. Acum este unul dintre marii producători europeni de alimente de bază şi procesate.
Dar, ca să produci mult și repede, trebuie să folosești pesticide. Nu puține! Olanda e și aici campioană, cu cel mai ridicat consum de pesticide pe hectar din UE, peste 10 kg, conform datelor publicate recent de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).
România, ţara cu cel mai mic consum de pesticide din UE (0,6 kg/ha), importă alimente, în special legume, carne şi lapte.
România importă anual alimente în valoare de peste 3,5 miliarde de euro numai din UE, iar Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Austria sunt printre principalii furnizori. Așa ajung în farfuriile noastre pesticidele din Vest.
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, susține că lipsa performanței caracterizează majoritatea fermelor de mici dimensiuni din agricultura românească.
Un raport realizat în 2021 arată că, din cei 730 000 de fermieri, câți erau atunci, 5.000 lucrau doar o treime din suprafața totală arabilă a României și obțineau 70% din cantitatea totală de cereale a țării.
„În cazul a peste 90% din totalul fermierilor români, vorbim despre neperformanță economică, nesustenabilitate și nu putem discuta despre reziliență pe termen lung”, a adăugat Adrian Chesnoiu.
Chesnoiu identifică mai multe categorii, în rândul celor care dețin terenuri agricole. Există un nivel al autosuficienței, o preocupare doar a satisfacerii nevoilor proprii. O altă categorie o reprezintă cei racordați la tehnologii, care înțeleg că nu e suficient să lucrezi pământul, trebuie să știi și cum, ca să-ți aducă profit. Următorul nivel este cel de top, unde discutăm despre performanță.
România pe hârtie
Țara noastră este pe locul 5 în UE (date din 2020), în ceea ce privește suprafața agricolă, cu aproape 12,8 milioane ha (8,1% din suprafața agricolă a UE), după Franța (27,4 milioane ha), Spania (23,9 milioane ha), Germania (16,6 milioane ha) și Polonia (14,8 milioane ha).
Fragmentarea terenurilor
România are cea mai mare pondere a terenurilor sub 5 ha din UE. Doar 0,4% dintre fermieri lucrează peste 100 de hectare. În Slovacia, de exemplu, procentul este de 10%.
Dincolo de această fragmentare a terenurilor, avem un nivel de investiţii în tehnologie agricolă de până la 5 ori mai mic, faţă de ţările performante ale UE, o rețea slabă de irigații și o populație îmbătrânită care lucrează în agricultură.
La acestea se adaugă deficitul de finanţare de 11 miliarde de euro, acces limitat la finanţare și costuri ridicate la inputuri.
„România poate dubla ponderea agriculturii în PIB, iar o parte din măsurile care pot ajuta în acest sens includ: optimizarea dimensiunilor exploataţiilor agricole, facilitarea comerţului cu produse agricole, creşterea investiţiilor în sectorul agricol și a pregătirii profesionale a fermierilor”, a declarat pentru Business Magazin Bogdan Belciu, cofondator și partener Valorem Business Advisory
Uniunea Europeană are un plan ambițios în agricultură, întinerirea forței de muncă. Sprijinul pentru tinerii fermieri este esențial, dar și alte fonduri europene pot ajuta la înființarea de noi afaceri în agricultură.
Tinerii spun că nu au bani, ca să înceapă o afacere, dar la fel de gravă este lipsa accesului la proprietate. În România, un ajutor în acest sens poate veni de la Agenția Domeniilor Statului, care are în administrare 370.000 de hectare.
