În fața unui nou examen anual de titularizare, educația din România se luptă, din interior, cu propriul sistem.
Aproape 7.000 de profesori necalificați, din care 4.700 doar cu liceul, predau astăzi în școlile din România, susține un lider sindical. Îngrijorează pe cineva? Se pare că, nu prea! În plus, în primii 5 ani, peste 50% dintre nou-veniți au părăsit sistemul de educație. Dacă mai adăugăm și notele de 1 și 2 de la titularizare, avem radiografia completă a rezultatelor PISA, a protestelor cadrelor didactice de-a lungul timpului și a penuriei de tineri care refuză să vină și să predea.
Cu salarizări prietene cu salariul minim, în cazul debutanților, fără facilități pentru tinerii care ar vrea să predea în mediul rural, învățământul din România se încropește cum poate.
Oaia neagră? Profesorul suplinitor!
Paradoxul în sistemul românesc este acest profesor suplinitor. Când cineva aude cuvântul „suplinitor”, se gândește la cineva care are doar liceul, care este necalificat, care nu știe să predea. Părinții sunt revoltați, media reacționează, mesajele curg și înfierează profesorul, nu sistemul, nu legislația.
După simularea de la Evaluarea Națională 2024, cadrele didactice afirmau că profesorii necalificați sunt problema.
“Rezultatele de la matematică sunt în strânsă legătură cu lipsa profesorilor calificați. Aici e problema”, spune Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov.
Realitatea din școli este că avem profesori suplinitori cu doctorat și definitivat, cu toate gradele obținute. Profesor suplinitor în România există, pentru că titular înseamnă cel care are normă întreagă, adică 18 ore pe săptămână, doar la o singură școală. Altfel, își adună norma, predând la mai multe școli. Ar trebui ca toată lumea să înțeleagă că denumirea de profesor titular nu mai poate fi justificată ca titularizare pe o singură școală, ci pe norma didactică, spun profesorii.
Statisticile gem de tristețe după România Educată. În acest an școlar, am avut cel mai mare număr de profesori suplinitori, din ultimii 5 ani, arată datele Ministerului Educației. Aproape 45.000 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, tot în acest an școlar. Profesori care, an de an, dau acest examen de titularizare, deși obțin note peste 7 sau 8, dar nu prind un post titularizabil.
Aflu că anul acesta au fost scoase 10.000 de posturi, pentru 36.000 de profesori care visează la o titularizare. 3.000 s-au retras, după ce s-au înscris. S-au speriat de proba scrisă și au renunțat.
E o saga care nu se mai sfârșește. Cu familii, copii, acești suplinitori calificați, sunt abonați anual la un sistem învechit, opac și total depășit, despre care mai toți vorbesc, dar puțini urnesc câte ceva.
Ce încurcătură cu un sistem de învățământ care nu respectă sensul predării și desparte profesorii în categorii umilitoare, discriminându-i ca titulari și suplinitori.
Ce încurcătură cu sistemul politic de aproximativ 30 de ani de indiferență și incapacitate de a oferi șanse egale dascălilor, dar în același timp, condamnând generații de elevi la experiențe demne de laborator.
Ce încurcătură pentru miniștrii Educației în toți acești ani, care s-au dovedit fără inspirație și valori și au condus sistemul educațional dintr-o mașină hibridă, fără căutare.
Ce încurcătură pentru părinții mult prea ocupați cu supraviețuirea, ca să sprijine școala, să lupte cu influencerii și să ridice valori solide în mintea copiilor lor.
Ce încurcătură să te uiți spre viitor și să nu-l vezi…..
