Viktor Orban, premierul Ungariei, un apropiat al Kremlinului și prieten cu Donald Trump, preia începând de astăzi preşedinţia Consiliului UE.
Europa privește cu îngrijorare viitorul UE pentru următoarele 6 luni, sub conducerea Ungariei, campioană a democraţiilor aşa-zis „iliberale”, conciliantă cu Moscova şi acuzată în mod regulat că blochează deciziile celor 27 de state membre.
Cum a fost posibil?
Un mecanism imuabil în Uniunea Europeană, permite ca la fiecare şase luni, o ţară membră să preia conducerea Consiliului UE.
Este o perspectivă care provoacă îngrijorare la Bruxelles, dat fiind numărul tot mai mare de dispute pe care le are cu Budapesta și, totodată, în contextul ascensiunii extremei drepte în Europa. În același timp, premierul Ungariei este foarte apropiat de Rusia şi, de asemenea, de Donald Trump, care ar putea câştiga în Statele Unite în noiembrie.
De asemenea, ar putea fi problematică după alegerile din Franţa, cu un guvern mai de dreapta.
„Europenii sunt puţin circumspecţi faţă de această preşedinţie, deoarece preşedintele ungar are poziţii iconoclaste în raport cu majoritatea, inclusiv în cadrul dreptei radicale”,
Pascale Joannin, directorul Fundaţiei Robert Schumann
Preşedinţia rotativă a consiliului de miniştri al Uniunii Europene permite ţării care o deţine să controleze agenda reuniunilor celor 27 de state membre ale UE.
De la Ucraina la statul de drept şi imigraţie, există multe chestiuni în care Ungaria şi-a folosit dreptul de veto sau a blocat o decizie timp de săptămâni întregi.
„Aproximativ 40% din deciziile pe care UE le doreşte cu privire la Ucraina sunt blocate”,
ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, la Bruxelles, la sfârşitul lunii mai
Sub presiunea puternică a partenerilor săi, Budapesta a acceptat între timp deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Kievul, care au început marţi. Dar ajutorul militar în valoare de 6,6 miliarde de euro este încă blocat.
Iar viitoarea preşedinţie ungară nu pare să aibă intenţia de a-şi ridica veto-ul.
Make Europe Great Again (MEGA) – sloganul ales de Orban
Viktor Orban şi-a ales deja o platformă politică, adoptând un slogan inspirat de prietenul său Donald Trump: „Make Europe Great Again”.
Pentru Bruxelles însă acest lucru ridică semne de întrebare.
„Acest slogan arată unde vrea Orban să ducă UE, spre autocraţie”,
spune indignat eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii).
„Este, de asemenea, un pic jenant pentru Uniunea Europeană, care are deja o greutate economică şi geopolitică enormă”, subliniază Ernst Stetter, special al preşedintelui Fundaţiei Jean-Jaurès pentru Europa, citat de France 24.
„Motto-ul nostru se referă la ideea unei preşedinţii active, practice, la faptul că împreună suntem mai puternici, respectându-ne în acelaşi timp identitatea”, s-a apărat marţi ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka.
Budapesta, organizează slujbă pentru Europa
Budapesta va organiza o slujbă pentru Europa la Bruxelles. După cum relatează Courrier International, Ungaria a ales catedrala Saints-Michel-et-Gudule din capitala Belgiei pentru a-şi lansa mandatul sub cele mai bune auspicii la 1 iulie.
Conform sursei citate, foaia de parcurs prezentată de Budapesta pentru preşedinţia sa subliniază necesitatea de a controla frontierele UE, de a reduce imigraţia ilegală, de a proteja agricultorii de concurenţa neloială şi de a semna un nou acord privind competitivitatea.
Cu alte cuvinte, chestiunile legate de statul de drept şi de mediu, două priorităţi ale preşedinţiei belgiene precedente, vor trebui să aştepte.
Deşi controlul asupra agendei UE-27 este o prerogativă semnificativă, ea nu este totuşi absolută, au declarat mai mulţi diplomaţi europeni pentru AFP.
În ce măsură își va impune influența președinția ungară?
Bruxellesul speră că influenţa legislativă a Budapestei va fi probabil limitată de doi factori: preşedinţiile din a doua jumătate a anului sunt trunchiate de tradiţionala vacanţă de vară, iar Ungaria preia frâiele UE la începutul legislaturii, la doar câteva săptămâni după alegerile europene.
„Uniunea Europeană se află în prezent într-o fază de tranziţie. Între numirile de la Comisie şi Parlament, nimic extraordinar nu se va întâmpla până în decembrie. Deci, în cele din urmă, această preşedinţie, de care unii se tem, vine într-un moment destul de oportun în calendar şi va limita capacitatea lui Viktor Orban de a provoca probleme”, subliniază Pascale Joannin.
În ciuda ascensiunii extremei drepte în alegerile europene, Viktor Orban pare slăbit: partidul său, Fidesz, deşi victorios cu 44,4% din voturi, a înregistrat cel mai slab rezultat în alegerile europene de la aderarea ţării la UE în 2004. Adversarul său, Péter Magyar, a fost o revelaţie, câştigând şapte din cele 21 de locuri disponibile pentru Budapesta în Parlamentul European.
Având în vedere relaţiile anterioare ale Budapestei cu cei 27, statele membre ar trebui să urmărească îndeaproape preşedinţia ungară.
„Înainte de preluarea mandatului, Viktor Orban a efectuat vizite în Germania, Italia şi Franţa pentru a vedea care sunt liniile roşii care nu trebuie depăşite”,
explică Pascale Joannin
Deşi are o marjă de manevră relativ redusă, Viktor Orban, căruia îi place să fie în centrul atenţiei, ar trebui să încerce să „îşi pună amprenta” în aceste şase luni, potrivit unui diplomat intervievat de AFP.
Viktor Orban are toate motivele să dea dovadă de o bună purtare la UE pentru cel puţin şase luni. Executivul european a îngheţat 19 miliarde de euro destinate ţării sale în cadrul unor proceduri legate de încălcarea drepturilor persoanelor LGBT+, a solicitanţilor de azil şi a luptei împotriva corupţiei.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
