Deviza ”civilizației spectacolului” în care trăim ar trebui să fie ”nimic nu e ceea ce pare”. Cu toate că sunt la modă minivacanțele și turismul care promovează viața în hamac, lumea în care trăim e cea a gardului vopsit în curcubeu. Dincolo de imaginea de la dolce vita din realitatea mai mult sau mai puțin virtuală, Organizația Internațională a Muncii, o ramură a ONU, a raportat că aproape trei milioane de oameni mor în fiecare an din cauza muncii.
Peste trei sferturi dintre aceste decese, spune OIM, sunt cauzate de afecțiuni legate de muncă, cum ar fi bolile respiratorii, neoplasmele și bolile circulatorii. Alte 330.000 de oameni mor în fiecare an în accidente de muncă. Agricultura este cel mai periculos sector: ucide 200.000 de oameni anual prin răni mortale.
Cel mai important „factor de risc profesional” identificat de OIM a fost „expunerea la ore lungi de lucru” (definită ca peste 55 de ore pe săptămână), care a fost responsabilă pentru 744.924 de decese.
Locurile de muncă ucid de 47 de ori numărul persoanelor care își pierd viața din cauza războiului și terorismului în fiecare an și de zece ori numărul celor uciși de droguri și alcool combinate.
Pe lângă milioanele care sunt uciși de muncă, mai sunt multe alte milioane lovite de boli profesionale. OIM consideră că această cifră este de aproximativ 395 de milioane.
Din păcate în spatele acestui capitalism exploatator inuman stă și industria farmaceutică. O caracatiță capitalistă care funcționează ca o rețea tentaculară. Sunt cunoscute nenumărate cazuri în America, de muncitori din mine sau construcții care au primit substanțe opioide pentru ameliorarea durerilor articulare, în loc de zile libere pentru refacere terapeutică. În felul acesta au devenit dependenți de acele medicamente și de munca pernicioasă.
Substanțele euforizante sunt livrate de Big Pharma pentru a da adrenalină în sport, distracții și muncă. E cunoscut cazul unui brand de euforizante care deține două echipe de fotbal în Austria și Germania și care ne promite tuturor că ne ”dă aripi” dacă-l vom consuma. Doar că sunt aripi de Icar care se topesc repede și îi împing la colaps pe mulți. Băutura este făcută din diverse substanțe chimice și mult zahăr. Fiecare cutie conține 27 g de zahăr, 80 mg de cofeină, 1000 mg de un aminoacid numit taurină, plus vitamina B-5, vitamina B-6, vitamina B-12 și coloranți și arome. Totul ambalat într-o cutie cu 250 ml de otravă lichidă.
Puriștii progresiști nu se scandalizează pe această temă, pentru că nu au primit ordin de luptă. Sensibilitatea lor morală e dirijată de agenda elitelor neomarxiste. Astfel că acum există un interes de-a lupta cu industria pariurilor, dar nu și cu drogurile de pe piață sau industria videochat-ului. Acestea sunt mlaștini protejate deocamdată. Ne-am obișnuit ca morala publică să fie o armă politică și de business folosită pentru a crea valul de indignare colectivă doar atunci când există interesul ca un produs nociv să fie scos de pe piață și înlocuit cu altul și mai nociv.
Revenind la firma austriacă, aceasta a raportat venituri de peste 10 miliarde de dolari în 2022. În 2022, tânărul miliardar Mark Mateschitz, în vârstă de 31 de ani, fiul defunctului co-fondator Dietrich Mateschitz, și-a oferit o plată de 615 milioane de dolari. Mateschitz Junior deține 49% din companie. În 2021, tatăl său și-a plătit el însuși 865 de milioane de dolari.
În 2023 s-au vândut în lume peste douăsprezece miliarde de cutii din această conservă ucigașă care a fost interzisă în Franța timp de 12 ani. Originile acestei afaceri sunt la începutul anilor optzeci, când vânzătorul de produse farmaceutice, Mateschitz, a descoperit și a testat o băutură energizantă thailandeză. Mateschitz a luat băutura thailandeză, a transformat-o chimic într-o băutură carbogazoasă la care a adăugat ingredientul fatal al societății de supraconsum, marketingul cool. Inițial scopul acestei băuturi era similar cu cel al cafelei din perioada revoluției industriale, creșterea randamentului muncitorilor. La fel cum cafeaua a fost transformată într-un tabiet și aceste doze de aripi ale morții au devenit un ingredient cool al distracției. Drogurile euforizante sunt mană cerească pentru industriile lumii, care au nevoie și de adrenalina muncitorilor, dar și de a-i ține distrați de la propriile nemulțumiri.
Trăim într-o lume în care rănile eroilor în câmpul muncii sunt tratate cu droguri de toate tipurile. De la substanțe chimice la droguri subculturale, toate sunt injectate în organismul colectiv pentru a-l putea exploata controlat. Victimele societății de consum ating uitarea de sine necesară pentru a evita conflictul interior. Consecințele sunt o lume din care a dispărut revolta reală, înlocuită cu revolta regizată și în care paliativele opiacee dau iluzia scurtă a evadării care doar amână izbucnirea sângelui crud care umple rana ființei.
Nu se stă locului; nu-i rost de încropire, de confort, de moale visare; Oblomov e osândit; în lene, boală și nebunie nu-și poate nimeni găsi pretext. (Și nici măcar dreptate; smochinul (din parabola evanghelică a smochinului neroditor). Dar Marta, atunci de ce dojenită? Pentru că o rețin fleacurile, se ostenește în zadar și pierde măsura, se agită. Domnul ne cheamă la treburi serioase: moartea e pe noi, și noi cu țigara în pat (ca Oblomov)ori ne spetim pentru niște blide, ca și cum ar fi esențe (Marta). Nicolae Steinhardt – ”Jurnalul Fericirii”
Ciprian Blidaru
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
