Telefoanele inteligente – smartphone-urile – sunt dispozitive indiscutabil utile. Însă, pe cât sunt de smart, pe atâta reușesc să provoace dependență, iar copiii din România nu fac excepție. Pe lângă beneficiile evidente ale tehnologiei din mâna noastră, există și efecte negative în utilizarea smartphone-ului.
Date îngrijorătoare despre români și obișnuințele lor referitor la utilizarea smartphone-ului
Un studiu recent a scos la iveală faptul că aproape toți românii își iau telefoanele cu ei de fiecare dată când ies din casă. În plus, jumătate dintre aceștia se întorc acasă dacă își uită cumva telefonul, chiar dacă acest lucru îi face să întârzie la muncă.
În prezent, aproape 60% dintre români își verifică telefoanele de mai multe ori pe oră. De ce stau atât de mult cu ecranele în față? Românii, îndeosebi copiii, utilizează smartphone-urile în principal pentru divertisment și pentru postatul sau verificatul rețelelor sociale. Mai puțini fac asta pentru a căuta informații, pentru a citi știrile sau pentru a se conecta la sistemul de banking online – în cazul adolescenților sau al tinerilor adulți.
De asemenea, se pare că 56% dintre români stau cu smartphone-urile lor mai mult de 13 ore pe zi, în timp ce 27% folosesc smartphone-ul activ 3-4 ore pe zi. Ghiciți oare care e procentul în cazul copiilor?
Peste trei sferturi dintre români își folosesc smartphone-ul înainte de culcare pentru a-și verifica conturile de social media sau mesajele primite, în timp ce 64% își verifică smartphone-urile după ce se trezesc. De asemenea, 11% dintre ei recunosc faptul că dorm cu telefonul lângă și îl mai verifică chiar și peste noapte.
În 2017, în România vânzările de telefoane inteligente au ajuns undeva la 4,5 milioane de produse. Ne putem da seama ușor că în decurs de 7 ani numărul a crescut vertiginos iar o bună parte din dispozitive au fost cumpărate de sau pentru copii ori tineri.
Efecte negative asupra copiilor cauzate de utilizarea masivă a smartphone-ului
În 10 ani, procentul copiilor români care folosesc smartphone-ul a crescut de la 2%, în 2010, până la 86%, în 2020. Ar fi normal ca totul să evolueze, să adoptăm și chiar să îmbrățișăm tehnologia, de la mic la mare, dacă nu ar veni și cu efecte negative. În 2019, unul din 3 copii a spus că a fost victima hărțuirii online sau offline și că cyberbullying-ul l-a afectat în mare măsură.
Grupa de vârstă la care sunt raportate cele mai multe forme de hărțuire cibernetică este de la 12 la 14 ani – exact când copiii sunt mai sensibili și pot cădea mai ușor psihic. Social media afecteaza de asemenea si somnul copiilor, ceea ce poate duce la probleme de concentrare la școală, depresie și anxietate socială.
O treime dintre copiii din România a fost expusă, din cauza folosirii telefoanelor inteligente, la un discurs de instigare la ură, ceea ce e de-a dreptul îngrijorător. De asemenea, jumătate dintre copiii cu acces la telefon a văzut imagini de o violență extremă și au citit despre experiența utilizatorilor de droguri, discuții despre anorexie și suicid.
Cu toate acestea, 8 din 10 copii știu să folosească aplicațiile video, 7 din 10 sunt conștienți de ce ar trebui să fie distribuit sau nu online, în timp ce același număr știe cum să se folosească de setările de confidențialitate asociate cu un cont de social media.
Acestea fiind zise, nu știm dacă să facem cumva să luăm din mâinile copiilor smartphone-urile cu două tăișuri sau să nu le oferim decât la o anumită vârstă, ori să le dăm credit pentru că sunt suficient de maturi ca să știe ce e bine sau rău pentru ei în mediul online.
