Imediat după alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 se negociază funcțiile de vârf la nivelul Uniunii Europene, în paralel cu negocierile pentru postul de secretar general al NATO, dar pentru niciuna dintre pozițiile care urmează a fi atribuite în anul 2024 nu este vehiculat, drept favorit, numele președintelui României, Klaus Iohannis.
Președintele României, Klaus Iohannis, își anunțase participarea la reuniunea informală a Consiliului European din după-amiaza de 17 iunie 2024, reuniune în care urmau să se discute și candidaturile, venite din mai multe țări, pentru principalele funcții europene. În Consiliul European, cele 27 de țări membre UE sunt reprezentate fie de șefii lor de stat fie de șefii lor de guvern, cărora li se adaugă președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene. În țări precum Germania, Austria, Ungaria sau Belgia, puterea executivă este concentrată la nivelul prim-ministrului, de aceea prim-ministrul vine la Consiliul European. România și Franța, însă, sunt reprezentate în Consiliul European de președintele țării. Iată de ce președintele Iohannis nu poate lipsi de la o reuniune de Consiliu European.
Dar situația lui Iohannis în Consiliul European este delicată, întrucât șansele lui de a urca într-o funcție de nivel înalt în UE sunt doar iluzorii. Președinte al Comisiei Europene va rămâne probabil Ursula von der Leyen. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, își va păstra probabil această funcție. În funcția de președinte al Consiliului European, Charles Michel (Belgia) ar urma să fie înlocuit fie de Antonio Costa, fost prim-ministru al Portugaliei, fie de Mette Frederiksen, actualul premier al Danemarcei.
La rândul lui, Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, ar urma să predea această funcție către Kaja Kallas, actualul prim-ministru al Estoniei. În plus, este posibil să se înființeze un post de comisar european pentru Apărare, iar pentru acest post ar fi favorit Radosław Sikorski, actualul ministru de Externe al Poloniei, fost ministru al Apărării. Prin Kaja Kallas și eventual prin Radosław Sikorski, „țările din Est”, adică țările ex-comuniste, ar avea și ele reprezentanți la vârful instituțiilor europene.
Inclusiv președintele Iohannis cerea, acum câteva luni, ca țările ex-comuniste să aibă asemenea reprezentanți, la vârful instituțiilor europene și euroatlantice. Cererea lui Iohannis este, deci, satisfăcută, însă el nu figurează printre favoriți.
Consiliul European va avea o reuniune oficială în perioada 27-28 iunie 2024, în care se vor lua deciziile finale pe baza propunerilor discutate la 17 iunie.
Separat, luna viitoare este programat Summit-ul NATO de la Washington. La acest Summit se va decide și succesorul lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Sunt doi candidați care s-au înscris în cursa pentru funcția de secretar general, iar unul dintre ei este Klaus Iohannis. Din păcate însă, pentru funcția de la NATO, prima șansă o are Mark Rutte, premierul Olandei. Cel mai recent, la data de 13 iunie, și Finlanda, nou membru NATO, și-a anunțat susținerea pentru Rutte. Alexander Stubb, președintele Finlandei, a făcut acest anunț, apoi a mers la Summit-ul pentru pace din Elveția. Iohannis ar fi avut șansa să mai negocieze cu Stubb însă Iohannis a lipsit de la Summit-ul din Elveția.
Singura țară care a anunțat că-l preferă pe Iohannis la vârful NATO, în locul lui Rutte, este Ungaria. Și aceasta nu din simpatie pentru Iohannis, ci din cauza unor vechi neînțelegeri cu Rutte.
În anul 2024 se va elibera, ce-i drept, și funcția de secretar general adjunct al NATO, pe care acum o deține Mircea Geoană. Dar este puțin probabil ca Iohannis, după ce ar pierde funcția de secretar general în favoarea lui Rutte, să accepte o funcție de secretar general adjunct, în subordinea lui Rutte.â
În februarie 2024, într-un moment în care Klaus Iohannis anunța că el candidează strict pentru funcția de secretar general al NATO, șeful statului român sublinia însă că, și la nivelul UE, ar trebui ca o funcție importantă să fie atribuită unui politician provenit din estul Europei. La acel moment se specula că, în locul funcției de secretar general NATO, Iohannis poate accepta o funcție la UE.
Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții. Dar am o opinie foarte clară. După părerea mea ar fi inadmisibil ca nicio poziție să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea de est”
Klaus Iohannis,
Președintele României
La 13 iunie 2024, premierul Olandei, Mark Rutte, a mers în Finlanda și s-a întâlnit cu șeful statului, președintele Alexander Stubb. Președintele Stubb a declarat că și Finlanda îl susține pe Rutte în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. Decizia oficială privind noul secretar general al NATO se va anunța la Summit-ul NATO de la Washington, luna viitoare.
Bunul meu prieten Mark va participa la discuții în această după-amiază. Ne-am întâlnit împreună dimineața și am discutat, printre altele, despre rolul Finlandei în NATO ca nou aliat. Am confirmat sprijinul Finlandei pentru Mark Rutte ca următor secretar general al NATO”
Alexander Stubb,
Președintele Finlandei
Deciziile pentru numirea unui nou secretar general al NATO se iau de obicei prin consens, deci existența a două candidaturi oficiale simultane generează o situație foarte delicată.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
