15.2 C
București
miercuri, 20 noiembrie 2024
AcasăOp & EdDe ce reconstrucția incluzivă a Romilor din Ucraina postbelică va fi o...

De ce reconstrucția incluzivă a Romilor din Ucraina postbelică va fi o palmă pentru Putin

Acesta s-ar putea să nu pară momentul potrivit pentru a vorbi despre Romii din Ucraina. Conducerea țării se luptă să mențină sprijinul aliaților cheie. SUA încă nu și-au onorat promisiunea de sprijin. Și războiul Israel-Palestina a captat atenția publicului global. Dar iată de ce acesta este momentul potrivit pentru a ne concentra asupra situației Romilor din Ucraina – și de ce sunt ei semnificativi pentru viitorul Ucrainei.

Când vorbim despre Romii din Ucraina, vorbim de fapt despre ceea ce stă la baza justificărilor morale ale acestui război împotriva Rusiei. Pe de o parte, președintele Putin susține că unul dintre obiectivele sale este să „denazifice” Ucraina. Pe de altă parte, Ucraina și aliații săi susțin că războiul este despre apărarea valorilor europene comune, cum ar fi libertatea, egalitatea, statul de drept și justiția. Pentru a distinge retorica goală de angajamentul real față de aceste valori într-o societate, se poate privi cum sunt tratați cetățenii săi cei mai vulnerabili. Ca în alte țări europene, Romii din Ucraina sunt grupurile cele mai vulnerabile și au suferit de pe urma dezposederii economice, discriminării și violenței. Dar războiul i-a adus pe oameni mai aproape.

Sondajul nostru pentru a înțelege impactul războiului asupra Romilor arată că fiecare al patrulea cetățean Rom contribuie la apărarea Ucrainei. Poate un fapt și mai semnificativ este că fiecare al treilea dintre ei este voluntar. Ei sunt în tranșee luptând pentru valorile pe care conducerea ucraineană și aliații săi le susțin.

Citește și: UE ar trebui să condamne iesirea rasistă a lui Orban împotriva Romilor

Cu contribuția și sacrificiul lor, Romii din Ucraina au redefinit deja ce înseamnă să fii un erou. Viktor Ilchak, un soldat care a fost decorat cu medalia pentru bravură, este doar unul dintre Romii care luptă pentru țara lor chiar dacă știu că țara a fost nedreaptă față de ei, familiile și comunitățile lor – înainte de război și astăzi.

Desigur, Romii sunt afectați negativ pentru că mulți nu dețin o formă formală de identificare. Am descoperit că sistemul de înregistrare pentru persoanele strămutate intern (IDPs) nu este eficient în toate regiunile și nici accesibil pentru toți cetățenii. Depinde în mare măsură de accesul la internet și la documentație legală, niciuna dintre acestea nefiind răspândită printre IDP-urile Rome, care experimentează de asemenea o puternică prejudecată care îi împiedică să primească asistență.

În plus, războiul exacerbează moștenirea existentă de dezavantaje și discriminare a Romilor înainte de război. În regiunile Kiev și Lvov, sondajul a identificat rate extrem de ridicate de absenteism școlar printre Romi. Principalele bariere sunt costul, distanța și transportul. Mulți Romi trăiesc în proprietăți informale și nu dețin documentația legală relevantă pentru a confirma proprietatea. Dintre respondenții sondajului, aproape două treimi nu dețineau niciun document oficial de proprietate a locuinței și nu puteau accesa sistemele curente pentru compensații. Comerțul la scară mică, locurile de muncă slab calificate și colectarea deșeurilor reciclabile – principalele surse de venit pentru Romi înainte de război – au fost perturbate sau pierdute în totalitate din cauza războiului. Pe măsură ce recesiunea economică mai largă intensifică concurența pentru locurile de muncă, Romii sunt dezavantajați din cauza prejudecăților și, în multe cazuri, a lipsei de cunoștințe ale limbii ucrainene, care pare să afecteze Romii mai mult decât alți cetățeni vorbitori de rusă.

Citește și: Alexander Soros, fiul lui George Soros, a anunțat o finanțare de 100 milioane de euro pentru comunitățile de romi din Europa

Prin urmare, dacă valorile comune pe care Ucraina și aliații săi le apără trebuie să devină o realitate în Ucraina postbelică, planurile de reconstrucție nu ar trebui să însemne revenirea la situația în care au trăit Romii, ignorând și uitând eroismul și sacrificiul lor. Dacă atenția politică este acordată doar ucrainenilor etnici și rușilor – așa cum a fost în trecut – aceste valori comune nu vor fi decât un serviciu de buze.

Într-un paralelism istoric, Kosovo oferă o lecție utilă. Înainte de acel război, populația Romă din Kosovo era estimată între 100.000 și 150.000; după conflict, au rămas mai puțin de 20.000. Rădăcinarea violentă și vicioasă a Romilor de către un război în care nu au avut niciun rol în cauzarea lui a fost în mare parte invizibilă și ignorată. Situația Romilor din Kosovo continuă să fie trecută cu vederea, iar principalii actori relevanți pentru viitorul Kosovo se ocupă exclusiv de interesele albanezilor etnici și ale sârbilor.

Prin urmare, pentru a contracara narativul lui Vladimir Putin despre „denazificare” ca motiv pentru război, un plan clar, angajamentul politic și îndeplinirea îmbunătățirii situației Romilor ar putea fi una dintre cele mai puternice replici. Ucraina și aliații săi ar trebui să asigure că contribuțiile valoroase ale comunităților Rome sunt recunoscute și apreciate în Ucraina postbelică prin tratamentul mai bun decât în Ucraina prebelică.

Citește și: Criza energetică: UE trebuie să ofere un răspuns „echitabil” pentru a ajuta romii

În cele din urmă, există și o rațiune economică clară pe lângă imperativul moral. Ucraina a avut o populație în scădere de decenii și în prezent experimentează schimbări demografice drastice ca rezultat al războiului. Populația prebelică de 43 de milioane a fost redusă la o estimare de 28-34 de milioane; societatea îmbătrânește, iar forța de muncă se reduce. În același timp, Romii sunt cel mai tânăr grup etnic. Mulți vorbesc mai multe limbi și s-au dovedit a fi adaptabili, antreprenoriali și rezilienți. Cu investiții adecvate în educație, formare, angajare și antreprenoriat, Romii vor fi bine echipați pentru a face o contribuție semnificativă la recuperarea economică a Ucrainei, precum și la societatea care respectă valorile pe care conducerea și aliații săi le proclamă.

Zeljko Jovanovic
Zeljko Jovanovic
Zeljko Jovanovic este directorul Biroului de Inițiative pentru Romi pentru O Societate Deschisă. Biroul sprijină romii în a-și face vocea auzită și puterea în elaborarea politicilor. Pe lângă munca sa cu Fundațiile pentru Societatea Deschisă, Jovanovic este președintele consiliului de administrație al Institutului European pentru Arte și Cultură a Romilor și, de asemenea, membru al Consiliului European pentru Relații Externe și al Institutului ASPEN.
Cele mai citite

Economia României în declin: Profiturile scad, pierderile cresc

Semne de încetinire economică în 2023, după bilanțul financiar a peste 900.000 de companii Conform datelor furnizate de Registrul Comerțului pentru zf.ro, cifra de afaceri...

Protest al sindicaliștilor din Energie în fața Ministerului Muncii: Lucrătorii din domeniul nuclear, afectați de noua Lege a pensiilor

Sindicaliștii solicită revenirea la condițiile anterioare de pensionare, reglementate până în septembrie 2024 Sindicaliștii din Energie, afiliați Federației Sindicatelor Energetica și Blocului Național Sindical, protestează...

Ambasada SUA de la Kiev, închisă temporar, din cauza unui posibil atac aerian major

Departamentul pentru Afaceri Consulare de Stat al SUA a transmis că Ambasada SUA la Kiev a primit informații despre un potențial atac aerian semnificativ...
Ultima oră
Pe aceeași temă