Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat, marţi, o hotărâre care prevede că alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu-şi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din acest an, potrivit agerpres.ro.
Potrivit documentului menţionat, în cazul alegătorului cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, acesta îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
De asemenea, hotărârea prevede că, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa într-o altă unitate
administrativ-teritorială din ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Alegătorul, care îşi exercită dreptul de vot în acest caz, este radiat din lista electorală permanentă existentă la secţia de votare din ţară în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
Totodată, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară care şi-a stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024 îşi va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul.
„Actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă. În plus, proba reşedinţei se poate face şi cu dovada de reşedinţă, care constă în menţiunea privind reşedinţa înscrisă pe un document care va însoţi cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate şi cartea de identitate provizorie”, mai stabileşte hotărârea BEC.
Hotărârea adoptată de BEC se referă la aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Românii din diaspora intră-n politica mare
Tot mai mulți români din diaspora intră-n politica mare a bătrânului continent. Încă din primii ani de după 2000, i-am încurajat pe mulți să se înscrie în partidele tradiționale, bazându-mă pe bazinul electoral tot mai extins al românilor cu drept de vot.
La început, era greu. Mulți concetățeni erau considerați din lumea a treia. Erau respectați pentru munca lor, dar nu aveau prestigiu și recunoaștere.
Am sfătuit, în urmă cu mai mulți ani, un prieten din fostul PNȚCD, posedat de morbul politic să se înscrie într-un partid conservator. El lucra pe moșiile unui fost senator creștin-democrat, în zona marilor lacuri din Nordul Italiei. S-a înscris, în cele din urmă, și a prezentat câteva sute de voturi plauzibile! Avea copiile cărților de alegători ale conaționalilor. I-a uimit pe mahării italieni. Extrem de iritați, chiar nervoși, aceștia au spus că un român nu poate face jocurile lor politice. I-au propus un post în administrația locală! Românul nu a acceptat și a continuat munca pe plantația fostului parlamentar.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
