În fața principalilor politicieni de la guvernare și a unor ofițeri de rang înalt, președintele Klaus Iohannis a prezentat cele mai importante măsuri care trebuie luate de România pentru a-și întări securitatea, în fața amenințărilor tot mai accentuate care vin din partea Rusiei.
Armata Română trebuie să întărească pregătirea militarilor rezerviști iar statul român trebuie să ia măsuri pentru a revitaliza industria de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Aceste priorități au fost prezentate de președintele Iohannis în cadrul conferinței pe care a organizat-o Ministerul Apărării Naționale la data de 10 aprilie 2024, în cinstea a 20 de ani de la intrarea României în NATO.
„Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2 la 2,5 la sută alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a subliniat șeful statului român.
Iohannis a subliniat însă că România poate conta pe protecția NATO, lucru demonstrat inclusiv prin faptul că, pe teritoriul României, alături de militarii români, se află peste 5000 de militari din SUA, Franţa, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Macedonia de Nord şi Luxemburg.
În egală măsură, România este un furnizor de securitate în regiunea noastră geografică și în alte zone ale lumii. „Beneficiem astăzi de cele mai solide garanţii de securitate din istoria României, pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat şi contribuim la întărirea securităţii comune şi a apărării colective. Am fost prezenţi în Afganistan, am fost parte a Forţelor Multinaţionale din Irak şi am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menţinem o prezenţă semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo şi avem o contribuţie consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”, a spus președintele României.
La conferința „România – NATO, 20 de ani”, Iohannis și-a reafirmat și candidatura la funcția supremă în NATO. „Ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei. Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc. România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atu-uri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a susținut preşedintele României.
Premierul Marcel Ciolacu, cel care, în ultimele săptămâni, susținuse că în țara noastră nu va veni niciun război, a menționat, totuși, în mesajul rostit la conferința „România – NATO”, că instabilitatea din estul Europei și din zona Mării Negre, adică din spațiul geografic al României, „afectează profund securitatea euroatlantică”.
„Ameninţările şi provocările cărora trebuie să le facem faţă împreună sunt din ce în ce mai diferite şi complexe. Important este că, într-un context regional şi global volatil, angajamentul aliaţilor de a proteja valorile acestui spaţiu şi de a se apăra reciproc este de neclintit”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Președintele Iohannis insistă că România a alocat, începând din anul 2023, un procent de 2,5 la sută din PIB pentru Apărăre iar acești bani trebuie folosiți pentru înzestrarea armatei, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor români și pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu camarazii din celelalte țări ale NATO.
„Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”
Klaus Iohannis,
Președintele României
„Nu poate fi garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă”, a subliniat președintele Iohannis.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
