La actuala sesiune de vara a Sfantului Sinod ar fi posibil ca un inalt ierarh al BOR sa-i solicite demisia de onoare Prea Fericitului Parinte Teoctist, titularul inaltului scaun patriarhal al Bisericii Ortodoxe Romane. Informatia senzationala oferita de sfinti parinti credibili ai Bisericii majoritare a poporului roman pare rezonabila, tinand seama de factori acumulati in timp care conduc catre aceasta decizie inevitabila: 1. Patriarhul Teoctist a mai demisionat o data, in ianuarie 1990, sub presiunea unui exemplar Grup de Reflectie, care l-a avut ca mentor pe acelasi inalt ierarh al BOR si a inclus nume sonore ale intelectualitatii romanesti, aflate acum, dupa 15 ani de libertate, la acelasi pol opus, in raport cu pozitia Patriarhiei Romane, in multiple probleme-cheie ce privesc situatia Bisericii, dar si societatea romaneasca in ansamblu; 2. Timp de 15 ani, Patriarhul Teoctist n-a reusit sa rezolve problemele grave din interiorul BOR si sa reglementeze cu fermitate relatiile Bisericii cu factorul politic, amanand pentru un timp nedefinit clarificarea acestor deziderate esentiale, fiind paralizat de trecutul sau extrem de incarcat (de aici si interventiile sale repetate si inadmisibile impotriva deconspirarii dosarelor de Securitate ale slujitorilor Bisericii, cat si in unele probleme interne ale Justitiei), complex care l-a privat in toti acesti ani de exercitarea unei autoritati benefice in probleme cruciale ale Bisericii Ortodoxe Romane, intr-un moment decisiv al istoriei Romaniei si al schimbarii generale de paradigma din lumea contemporana; 3. Ezitarile sale multiple in privinta amplasarii viitoarei Catedrale Patriarhale, dar si discursul dublu, specific comunismului, in privinta atitudinii fata de catolici si alte culte (mai ales, fata de spinoasa problema a restituirilor patrimoniale greco-catolice), dupa vizita istorica a Papei Ioan Paul al II-lea in Romania, i-au subminat din interior, in mod substantial, autoritatea si credibilitatea ca Intaistatator al Bisericii majoritare a poporului roman; 4. Numeroasele scandaluri publice care s-au rasfrant asupra imaginii Bisericii Ortodoxe Romane, de o deosebita anvergura mediatica, in tara si in strainatate – sa amintim doar „Puciul de la Patriarhie”, in preajma alegerilor din noiembrie 1996, neelucidat pana azi; scandalul staretului homosexual de la Manastirea Cernica, protejat personal al Patriarhului Teoctist (stim foarte bine cum a fost posibil sa fie avansat si unde se afla in prezent); valva mediatica starnita de admiterile frauduloase de la Facultatea de Teologie Bucuresti, care s-a lasat in cele din urma cu schimbarea intregii conduceri a institutiei; scandalurile publice repetate, provocate de arhiepiscopul Tomisului, protejat de puterea PSD-ista, care a pierdut in mod firesc conducerea tarii; agresiunile publice inadmisibile asupra cultului greco-catolic, revenit la legalitate in 1989, dupa interzicerea sa de catre regimul comunist, in 1948; promovarea in spatiul public a unor figuri ortodoxe compromise de anii comunismului, in timp ce marile personalitati ale BOR care au facut rezistenta anticomunista sunt tinute, in continuare, sub obroc; 5. Situatia cu totul precara a Mitropoliei Munteniei, gestionata de PFP Teoctist, ca si chiriarh al locului, care cumuleaza functiile de patriarh, mitropolit si arhiepiscop, sub autoritatea caruia aceasta eparhie este una dintre cele mai slabe din intreaga Biserica Ortodoxa Romana, din toate punctele de vedere, creand impresia, datorita inactivitatii Patriarhiei Romane, gestionate de oamenii actualului patriarh, ca centrul autoritar al BOR se afla in cu totul alta zona a tarii; 6. Directionarea Patriarhiei Romane intr-un sens fara nici o sansa de istoricitate, controlat de oamenii fostei Securitati si ai fostului regim comunist – toate acestea si multe altele, pe care le tinem deocamdata sub tacere, au condus la subrezirea iremediabila in timp a autoritatii actualului Intaistatator al Bisericii Ortodoxe Romane.
Precizam ca ziarul nostru a cerut in nenumarate randuri retragerea actualului Patriarh Teoctist, singurul sef al unei institutii nationale, tolerat imperturbabil la conducerea BOR, din perioada stalinista si ceausista pana azi, a carui mentinere in continuare (probabil de catre serviciile secrete, cu care a colaborat din plin in perioada comunista) nu ar face decat sa acumuleze accidente catastrofale pentru imaginea Romaniei in lumea contemporana, mai ales acum, dupa ce fostul presedinte Ion Iliescu, ultimul bastion politic al comunismului institutionalizat, se afla intr-o situatie judiciara care s-ar putea sa nu-l ocoleasca nici pe PFP Teoctist.
