Lucrările de extindere și de modernizare aflate în derulare la Baza Aerienă 57 de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), lucrări la care participă România și SUA, vor face ca acest obiectiv să devină, în circa 20 de ani, cea mai mare bază militară de pe Flancul Estic al NATO.
Proiectul de extindere și de modernizare a Bazei Aeriene 57 de la Mihail Kogălniceanu are, potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), o valoare totală de aproximativ 12 miliarde de lei (fără TVA), ceea ce ar echivala cu circa 2,5 miliarde de euro. Proiectul a fost lansat în anul 2020 iar lucrările au o durată estimată de 20 de ani. Acest lucru înseamnă că, în anul 2040, România va avea cea mai mare bază aeriană din țările de pe Flancul Estic al NATO. Baza 57 este a Forțelor Aeriene Române dar este folosită, în cooperare, de militari din România, din SUA și din alte țări membre NATO, atunci când trupele lor participă la misiuni în România sau tranzitează România. Importanța bazei de la Kogălniceanu – foarte apropiată de litoralul Mării Negre – a crescut enorm după ce, în februarie 2022, Rusia a pornit războiul în Ucraina. De exemplu, avioanele occidentale care execută misiuni de poliție aeriană deasupra României pot utiliza aeroportul militar de la Kogălniceanu. Inclusiv președintele Iohannis a vizitat de mai multe ori, în ultimii ani, Baza Aeriană 57.
Programul în valoare de 12 miliarde de lei vizează consolidarea infrastructurii aeriene, inclusiv piste de decolare-aterizare, facilități administrative și sociale, zone de depozitare, precum şi mentenanța aeronavelor. Lucrările se execută de partea română, în colaborare cu Brigada 101 Aeropurtată a SUA.
În anul 2019, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care a fost aprobat de premierul din acel moment, Ludovic Orban. Proiectul indica alocarea a 12.173.337 mii de lei pentru infrastructura Bazei 57. Textul proiectului preciza că suma solicitată a fost calculată pe baza unui curs de 4,7249 lei / euro, curs care, în 2024, este depășit. Dar în mod cert, statul român va investi la Kogălniceanu echivalentul a peste 2,5 miliarde de euro.
Lucrările de la Kogălniceanu și plățile aferente sunt eșalonate de-a lungul a 20 de ani. Prima dintre lucrările prevăzute este construirea unei piste proprii de decolare – aterizare. Anterior, aeroportul militar de la Kogălniceanu avea pistă comună cu aeroportul civil, care era, de altfel, foarte veche. Construirea noii piste impune și extinderea Bazei 57.
Un alt obiectiv al lucrărilor este mărirea capacității rezervoarelor de combustibil turboreactor, pentru alimentarea avioanelor cu rază lungă de acțiune. Asemenea aeronave sunt, de exemplu, cele care asigură rotirea trupelor țărilor NATO (mai ales ale Statelor Unite) care execută misiuni în Asia, cum au fost, de exemplu, misiunile din Afganistan și Irak. Tot în vederea acestui obiectiv urmează a fi extinsă platforma destinată staționării aeronavelor grele. Este de amintit, în acest context, că avioanele militare de la Kogălniceanu transportă nu doar soldați, dotați cu armamentul lor individual, ci și autovehicule sau armament greu.
În contextul Conferinței de Securitate de la München, din februarie 2024, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire cu James Mattis, fost secretar al Apărării al SUA. Cei doi oficiali au discutat și despre lucrările aflate în derulare la Baza 57 Aeriană Kogălniceanu, în valoare de 12 miliarde de lei, și la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, în valoare de 1,7 miliarde de lei.
„Parteneriatul cu Statele Unite reprezintă o prioritate pentru România şi pentru instituția pe care o conduc. Odată cu războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, întreaga arhitectură de securitate s-a schimbat, dar noi vom continua să clădim parteneriate solide şi să investim într-un viitor sigur şi prosper”
Angel Tîlvăr,
Ministrul Apărării Naționale
La data de 20 martie 2024, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a participat la o conferință intitulată ”Schimbarea dinamicii în regiunea Mării Negre”, organizată de Centrul Marshall. Ambasadoarea SUA a salutat faptul că 18 dintre țările membre NATO alocă acum cel puțin 2 la sută din PIB pentru Apărare iar România a ajuns să aloce chiar 2,5 la sută din PIB.
„România este lider în NATO cu alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare, împreună cu dobândirea de noi capacități de luptă prin multe parteneriate. Bugetele crescute au permis națiunilor membre NATO să-și modernizeze armatele, să doneze echipamentele în exces, să-și sporească gradul de pregătire și să sprijine reorganizarea NATO”
Kathleen Kavalec,
Ambasadoarea SUA în România
Bugetele mărite au permis țărilor NATO să-și modernizeze armatele, să doneze echipamentele în exces, să-și sporească gradul de pregătire și să sprijine reorganizarea NATO.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
