Deficitul bugetar pe luna ianuarie este deja la 0,5% la sută din PIB, adică echivalentul a peste 8 miliarde de lei, dublu față de luna ianuarie 2023, potrivit unor date preliminare. România se tot împrumută, ca urmare a faptului că sunt salarii, pensii și alocații care au fost majorate de la începutul anului.
Dacă anul trecut am avut un deficit bugetar de 5,68% din PIB, respectiv 90 de miliarde de lei, nu este exclus ca anul acesta să vorbim chiar despre o dublare a acestei sume, dacă ar fi să luăm ca referință luna ianuarie a acestui an, când au fost împrumuturi mari, iar deficitul este deja dublu și în plus pe parcursul anului vor fi alte cheltuieli neprevăzute cu organizarea celor patru rânduri de alegeri, indiferent dacă vor fi sau nu comasate.
Decizii ale Guvernului care au ridicat cheltuielile: Vorbim despre majorarea salariilor în sănătate și în industria apărării, neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei, eliminarea taxei pe concediu medical, creșterea subvențiilor pentru agricultori și alte facilități pentru transportatori.
România se tot împrumută
România a împrumutat joia trecută 4 miliarde de euro de pe piețele financiare. În premieră, 2 miliarde de euro au fost împrumutați prin vânzarea de obligațiuni verzi. Emiterea de obligațiuni verzi e instrumentul prin care companiile sau țările pot atrage finanțări pentru investiții care protejează mediul.
Înainte de ședința de Guvern din 16 februarie, premierul Marcel Ciolacu a precizat că banii obținuți prin obligațiunile verzi vor fi folosiți mai ales pentru proiecte de infrastructură.
„România a atras în premieră două miliarde de euro din emiterea de obligaţiuni verzi, bani cu care putem finanţa inclusiv proiecte precum tronsoane de metrou sau căi ferate integral electrice”, a declarat Marcel Ciolacu.
În 2023, Guvernul s-a împrumutat de trei ori de pe piețele externe, cu o suma totală de aproximativ 9 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei).
Datoria publică ar urma să mai crească având în vedere că ar fi nevoie de alte cateva zeci de miliarde pentru a menține economia. Potrivit unor surse ar fi vorba de noi împrumuturi de 36 miliarde euro în 2024, adică echivalentul a 180 de miliarde de lei, pentru a acoperi deficitul bugetar estimat la peste 17 miliarde euro şi pentru a rostogoli datoria veche care va ajunge la scadenţă, adică vreo 19 miliarde euro, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe. Dintre aceştia, aproximativ 23 miliarde euro ar urma să fie luaţi de la băncile locale şi populaţie, iar restul de 13 miliarde euro de pe pieţele internaţionale.
14.000 de oameni angajați în anul austerității
Unul din patru angajați din România e bugetar, a calculat Consiliul Fiscal. 53% din cheltuielile statului au fost în 2023 cu personalul și cu asistența socială. Iar „austeritate” și „reforma aparatului bugetar” au fost leit motivul declarațiilor guvernanților.
În total, anul trecut, aparatul bugetar al României a crescut cu aproape 14.000 de noi angajați față de 2022.
Sunt cu 105.000 mai mulți decât acum 10 ani. Ceea ce înseamnă o creștere de 9%. Din care 43.000 doar de la ultimele alegeri (2020) încoace.
Anul trecut au crescut și salariile nete: în Administrația publică – cu 20%, în Învățământ – cu 28%, în Sănătate – cu 10%. În schimb, creșterea veniturilor pe total economie a fost de doar 15%.
Anul trecut, cele mai multe angajări – 9.800 – au fost în administrația publică centrală – ministere, instituții în subordinea Guvernului, Președinție etc. Restul, până la aproape 14.000 care reprezintă cifra totală, sunt în administrația locală – primării, consilii județene, instituții din subordinea acestora.
În concluzie, angajările de stat au continuat chiar dacă a existat o Ordonanță dată în luna mai prin care au fost înghețate posturile la stat. O parte din categoriile de bugetari au primit chiar și majorări salariale, iar statul se împrumută tot mai mult pentru a susține lefurile bugetarilor. Nu mai sunt acordate tichete de vacanță și nici de masă anumitor categorii, însă nu sunt mari economii la buget, într-un Guvernul a luat alte decizii cum ar fi neimpozitarea pensiilor mai mici de 3.000 de lei și subvenții pentru agricultori, ceea ce nu face decât să apese pe buget.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
