Uniunea Europeană va trebui să-şi dubleze ajutorul militar către Ucraina pentru a compensa deficienţa SUA, unde o nouă anvelopă financiară este blocată de luni de zile în Congres, a avertizat Institutul pentru economie mondială din Kiel (Kiel Institut).
“Este foarte incert ca SUA să trimită ajutor militar suplimentar în 2024”, estimează institutul, care recenzează ajutorul militar, financiar şi umanitar promis şi livrat Ucrainei după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie 2022.
Potrivit datelor sale de până la 15 ianuarie, SUA au trimis Ucrainei ajutor militar în valoare de 42,2 miliarde de euro în perioada februarie 2022-decembrie 2023, ceea ce înseamnă circa 2 miliarde de euro pe lună.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta a promis 49,7 miliarde de euro ajutor militar de la începutul războiului, însă doar 35,2 miliarde de euro au fost alocaţi până acum pentru arme şi echipamente precise.
“Europa va trebui cel puţin să-şi dubleze ajutorul militar actual în ipoteza în care nu va exista ajutor suplimentar din partea SUA”, atenţionează Christoph Trebesch, care conduce echipa de la Kiel Institut însărcinată cu supravegherea ajutorului pentru Ucraina.
“Aceasta este o provocare, însă, în final, aceasta este o chestiune de voinţă politică”, adaugă Trebesch. Ţările din Uniunea Europeană sunt printre cele mai bogate din lume şi, până la ora actuală, ele nu au depăşit nici măcar 1% din produsul lor intern brut (PIB) din 2021 pentru a susţine Ucraina”, subliniază el.
În total, 265,1 miliarde de euro au fost promişi Ucrainei începând din februarie 2022, dintre care 141,3 miliarde de euro ajutor financiar, 107,5 miliarde de euro ajutor militar şi 16,3 miliarde de euro ajutor umanitar.
Primii donatori sunt UE şi statele sale membre (144,1 miliarde de euro), SUA (67,7 miliarde de euro) şi Regatul Unit (15,7 miliarde de euro).
Dar, din nou, discrepanţa este mare între promisiuni şi sumele efective alocate, în special în cazul Uniunii Europene, care nu a alocat până acum ajutor decât de 77,2 miliarde de euro. Această diferenţă se explică prin faptul că fondurile deblocate de UE vizează în general o perioadă de mai mulţi ani.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
