Conducerea Ministerului Apărării Naționale face eforturi să angajeze militari profesioniști însă, în cea mai optimistă variantă, dacă toate posturile disponibile se vor completa imediat, Armata Română va ajunge la efectivul necesar abia peste opt ani.
Acum două zile, Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunța că scoate la concurs, pe anul 2024, peste 5.000 de posturi de soldați și gradați profesioniști. „Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București”, preciza un comunicat al MApN. Deci în cea mai optimistă variantă, adică dacă toate posturile scoase la concurs s-ar ocupa și dacă niciunul dintre soldații actuali n-ar trece în rezervă, efectivul Armatei Române s-ar mări, în anul 2024, cu peste 5000 de oameni.
Dar situația nu e atât de îmbucurătoare cum pare. Armata Română numără în prezent circa 80.000 de militari profesioniști (soldați, gradați, subofițeri, maiștri militari și ofițeri). Necesarul Armatei Române ar fi însă de circa 120.000 de militari, după cum estima, recent, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Rezultă că România are nevoie de încă 40.000 de militari. Dacă în 2024 se adaugă 5000 de militari și dacă ritmul angajărilor suplimentare s-ar menține în anii următori, rezultă că Armata Română ar ajunge la efectivul ideal, adică la cel de 120.000 de oameni, peste opt ani.
Evident că acesta este un calcul ideal, pentru că, pe ansamblu, populația României este în scădere și îmbătrânește. Tinerii care vor cu adevărat să se angajeze în Armată o fac în primii ani și ocupă posturile cele mai tentante (inclusiv din punct de vedere financiar), iar în ultimii ani ar fi tot mai dificil să se completeze locurile care vor rămâne disponibile.
Separat de campania de angajare pentru militari profesioniști, MApN încearcă să crească numărul de militari rezerviști voluntari. Rezerviștii voluntari, ca și rezerviștii care au satisfăcut stagiul militar obligatoriu, sunt cei care ar fi “concentrați sau mobilizați” în sprijinul militarilor profesioniști, dacă în România s-ar decreta starea de urgență sau de război. Pentru a atrage rezerviști voluntari, MApN a întocmit un proiect care va modifica Legea privind pregătirea populației pentru apărare. Pe timp de pace, cetățenii români cu vârste între 18 și 35 de ani, atât bărbați cât și femei, vor putea solicita să fie incluși în categoria “militar voluntar în termen”. Proiectul va fi aprobat de Guvern în martie 2024, apoi va fi trimis la Parlament, pentru a fi dezbătut și pentru a fi votat.
În momentul în care jurnaliștii l-au întrebat despre proiectul de lege care ar crește numărul rezerviștilor voluntari, proiect pe care ar trebui să-l aprobe mai întâi în Guvern și apoi ca deputat în Parlament, premierul Marcel Ciolacu a exprimat o poziție mai nuanțată. Șeful Executivului a spus că este normal ca România, ca orice altă țară “normală”, trebuie să-și instruiască rezerviștii, dar a susținut că această decizie a României nu trebuie privită ca o consecință a războiului care se desfășoară acum în Ucraina.
La data de 1 februarie 2024, site-ul Europa Liberă difuza un interviu acordat de noul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Șeful SMAp spunea că Armata Română are 80.000 de militari (se poate intui că numărul real este o informație confidențială și este mai mic). Potrivit șefului SMAp, necesarul total al Armatei Române ar fi de 120.000 de militari profesioniști.
„În momentul de față, avem în jur de 80.000 de militari profesioniști. Nivelul de ambiție și consider eu că efectivul suficient pentru o armată profesionistă în România ar fi undeva în jur de 120.000, ați văzut că și ministrul Apărării Naționale a lansat această informație”
Gheorghiță Vlad,
Șeful Statului Major al Apărării
Pentru a compensa deficitul de militari și de înzestrare al Armatei Române, președintele Iohannis a aprobat “intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii si/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024”.
“În situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Conducerea NATO va putea trimite Forța de Răspuns pe teritoriul României, “în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!