România ar putea fi obligată să plătească cel puțin două miliarde de dolari canadienilor de la Gabriel Resources în urma deciziei Tribunalului de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Decizia este așteptată pe 10 februarie.
Canadienii au anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.
Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.
Procedura de arbitraj durează de peste 8 ani, fiind inițiată de companie în iulie 2015. Gabriel Resources este reprezentată de firmele de avocatură White & Case și Țuca Zbârcea & Asociații, iar statul român, de către Lalive și LDDP (din România). Suma de 63,96 milioane de dolari pentru Gabriel Resources reprezintă un cost total, care include cheltuieli cu avocați, experți etc.
„Reclamanții au calculat onorariile și costurile cu avocații la 55,56 milioane dolari, 47,47 milioane dolari pentru firma internațională și 9,1 milioane dolari pentru firma de avocatură din România (nr. casa de avocatură Țuca Zbârcea), în contrast puternic cu cele ale respondentului, de aproximativ 12,72 milioane de dolari (la cursul de la momentul respectiv). Reclamanții au înregistrat onorariile experților lor la 3,92 milioane de dolari, în timp ce respondentul (statul român, n.r.) a înregistrat 483.833 euro și 1,46 milioane dolari”, potrivit documentului.
Atașat documentul mai jos.
Reacția președintelui Iohannis și a premierului Ciolacu
În acest context, premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că a cerut în şedinţa de Guvern de miercuri ca ”toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii care i-am avut în acest proces, astfel încât românii cu toţii să ştie adevărul”.
Premierul a adăugat că vor fi discuţii „cu cei care este posibil să câştige acest proces”, cu privire la plata despăgubirilor, dar că se aşteaptă să vadă care va fi suma stabilită de instanţă.
„Eu m-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină mie, ca şi prim-ministru, pentru toate tâmpeniile făcute de alţii. După vaccinuri, şi astăzi fac şedinţă de Guvern ca să contractăm o firmă de avocaţi ca să putem să ne apărăm ca şi alte state din UE, înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. Vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administratiove luate ca România să piardă acest proces am să le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă”, a declarat Marcel Ciolacu.
La rândul lui, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că în primul rând trebuie aşteptată decizia instantei.
” Cred că în înţelepciunea lui, Guvernul şi-a luat măsuri de precauţie, şi-a angajat avocaţi şi aşa mai departe. Nu sunt parte a acestor discuţii”, a declarat Iohannis joi, întreabt cum comentează acest subiect.
Detalii din chemarea în judecată
Dosarul Roşia Montană are o vechime de 27 de ani, fiind pasat de-a lungul timpului de la un premier la altul. Rând pe rând, guvernele Boc, Ponta, Cioloş, au evitat să ia decizii în acest caz, de frica scandalurilor publice şi a protestelor.
„Reflectând tratamentul arbitrar acordat apoi Proiectului și completa nerespectare a investițiilor substanțiale ale lui Gabriel Resourses și a drepturilor legale învestite ale RMGC în Licenţă, premierul Ponta a declarat public că deşi Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și pe care Guvernul a fost obligat să le permită, el nu a considerat că acest lucru ar trebui făcut, ceea ce Guvernul său a aprobat – Legea Roşia Montană şi a înaintat-o Parlamentului ca o modalitate de a evita să plătească ”Nu știu câte miliarde de compensații pentru aceste companii”; și că deși în calitate de prim-ministru trimitea Legea Roşia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului, anunța că ar vota împotrivă, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului.
„Nu știu câte miliarde de compensații pentru aceste companii”
declara pe atunci premierul Victor Ponta
În 2013, Parlamentul României a luat în considerare și a respins Legea Roșia Montană și a refuzat să ia în considerare Acordul de la Roșia Montană. Un specialist al comisiei parlamentare (în lipsă de orice cunoștințe specifice industriei), care a fost stabilit în mod expres cu scopul limitat de revizuire a Roşiei Montane Law, a emis un raport (cu mult peste mandatul său) asupra Proiectului în ansamblu. Fără o bază legală sau de fapt, comitetul a îndrumat ministerele competente să revizuiască tehnic și administrativ Proiectul care fusese deja finalizat și a îndemnat o reconsiderare (nerespectând și într-adevăr înlocuind principiile de bază ale procesului echitabil administrativ) a problemelor care fuseseră deja abordate temeinic în mulți ani de revizuire a permiselor, care până atunci deja fusese finalizată.
Funcţionarii Guvernului României, inclusiv, diverşi miniștri, ministrul Mediu, prim-ministrul și președintele, au făcut ulterior declarații către presă și la televiziune că Proiectul nu va fi permis să continue, subliniind din nou respingerea politică a Proiectului și abdicarea de responsabilitate de către autoritățile competente de a elibera o autorizație, să ia o decizie asupra meritelor Proiectului în cadrul legal existent, astfel ignorând în totalitate valabilitatea continuă a Licenței și a drepturilor asociate acesteia și obligațiile și drepturile lui Gabriel la compensație.
36. Ca urmare a comportamentului României, Proiectul a fost blocat și drepturile Licenței au fost efectiv luate fără despăgubire cu încălcarea legislației aplicabile și procesele și cerințele administrative. În consecință, implementarea Proiectului a devenit imposibil și frustrat în întregime. Sumele masive pe care Gabriel le-a investit în mod responsabil în Proiect și în celelalte licențe și drepturi de proprietate ale RMGC s-au risipit, întrucât autoritățile competente nu au reușit să acționeze nici la conversia licenței Bucium.
Valoarea Proiectului și a altor licențe și drepturi de proprietate au fost astfel luate efectiv si distruse.” Se arată în cererea de chemare în judecată, vezi paginile 13 și 14 din documentul de mai jos:
Gabriel Resources Ltd. Canada deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt fondurile de investiții Kopernik Global Investors, Tenor Capital Management, Electrum Global Holdings, Paulson&Co Inc. și The Baupost Group.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
