Din perspective geopolitice, anul 2023 a fost unul al adâncirii faliei dintre Occident și puterile emergente.
Prin Occident, înțelegem SUA și țările europene, iar statele emergente sunt cele care încep să conteze în concertul mondial.
Războiul de tip proxy din Ucraina, dintre SUA și Rusia, a întărit blocul Orientului îndepărtat, apropiind, ca niciodată în ultimele decade, Rusia de China.
Surprinzătoarea agresiune a Hamas contra Israel a mutat atenția publicului de la ce se întâmplă pe frontul ucrainean.
Lumea s-a cam săturat de Ucraina
Interesul pentru războiul din Ucraina a mai scăzut. Imensa propagandă în favoarea regimului de la Kiev a produs efecte inverse. Lumea occidentală a început să înțeleagă ce se ascunde în spatele măștilor eroice.
Progresiștii au amplificat până la cotele disperării condiția palestiniană, făcând regimul lui Beniamin Netanyahu frecventabil. Simpatia față de suferințele populației civile a crescut.
Să nu uităm că anul 2023 a fost anul în care s-a încheiat acordul istoric dintre Arabia Saudită, un fost fief american, cu Iranul!
Turcia și-a jucat tare cartea apartenenței la NATO. Erdogan ținând la ușă Suedia, invocând unele situații legitime, altele nu.
Marele câștigător al polarizării lumii este BRICS, care la începutul anului 2024 poate ajunge într-un format de unsprezece state.
Rusia înregistrează creștere economică, deși rubla s-a depreciat
În ciuda sancțiunilor impuse de Occident, Rusia are o creștere economică neașteptată, deși rubla s-a depreciat față de dolar. Dacă înainte de războiul din Ucraina, cu 60 de ruble se puteau cumpăra un dolar, acum nici o sută nu sunt destui.
De departe cel mai lovit este bătrânul continent. Datorită sancțiunilor impuse Rusiei, prețurile la energie au crescut alarmant, iar costurile de producție și de servicii au sărit peste orice limită. Din perspectiva ambițiosului Pact Zero Carbon, statele europene și-au dat foc la căciulă. Rata inflației, scumpirea creditelor, șocurile politice au zguduit zona euro, în contextual scăderii consumului.
citește și: Studiul PISA demonstrează prăbușirea latentă a Occidentului
Economia Uniunii Europene înregistrează în statistici o creștere firavă de doar 0,8%, în contextul în care are cea mai calificată forță de muncă și un șomaj extrem de redus.
Pe același fond al căderii și decăderii europene, nici Marea Britanie nu stă prea roz. Ba dimpotrivă. Contracția economică e mai aspră decât cea din zona euro, semn că BREXIT-ul nu a ieșit pe plus la balanța câștigurilor și a pierderilor. Ultimul trimestru a fost unul al stagnărilor.
De departe cei mai mari câștigători ai anului 2023 sunt Statele Unite ale Americii. Departamentul de comerț și-a revizuit prognoza de creștere economică, de la 4,8% în ultimul trimestru, la 5,2%. Cum a fost posibil acest salt al SUA, în contextul celei mai mare rate de referință a Federal Reserve din acest început de mileniu? Și a creșterii prețurilor, mult peste datele prognozate.
Investițiile publice și cele private au dat contur unei situații excepționale. SUA provoacă războiul și tot SUA ies pe plus.
De fapt, în întreaga istorie a planetei, războaiele au fost pornite pentru creșterea influențelor sau făcut mulți bani.
Statele aliate finanțează deficitul american
Prin mărirea bugetelor de înzestrare militară ale statelor membre ale NATO, cu perspective de până la 3% din PIB, în următorii ani și a creditelor de angajament ale parlamentelor statelor membre de a cheltui miliarde pentru înarmare, umplu visteriile americane, fiindcă achiziuțiile militare se fac G2G. Statele sunt puse să plătească în avans, astfel încât enorma datorie publică a SUA să fie finanțată de statele aliate. În doar câțiva ani, aceasta a crescut de la 5 trilioane, la 33. Administrația americană a emis titluri de stat fără număr, la o dobândă ridicată. Specialiștii se întreabă cum vor fi răscumpărate acestea în cazul unei posibile recesiuni.
Decizia administrației de la Washington de a acorda gratificații companiilor europene, care își relocă fabricile în America, a slăbit Germania și a dat avânt economiei americane, care nu se află deloc în criză.
De fapt, nici nu se poate vorbi de vreo criză în lumea occidentală. Țările au rezistat șocurilor prețurilor la energie, a scumpirii creditelor și a măririi prețurilor la servicii.
Europenii au economisit mai puțin și au cheltuit mai mult pentru servicii.
Venirea imigranților pune o presiune pe forța slab calificată, astfel încât, în perspectiva aniilor viitori, șomajul în rândul tinerilor va crește.
Prin periscop, lucrurile nu par dezastruoase, așa cum s-ar grăbi unii să prezinte. Lumea occidentală avansează mai încet, dar avansează.
Nici România din datele statistice nu stă rău
Cât privește România, din statistice economice, perspectivele nu sunt sumbre. După o creștere susținută a PIB-ului real de 4,6% în 2022, se preconizează că în 2023, aceasta va încetini la 2,2%, dar tot creștere e.
Prin planul de buget, guvernul a proiectat un PIB de 350 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un salt uriaș al țării noastre, în ultimii douăzeci de ani. În 1999, PIB-ul era de zece ori mai mic. Aderarea la UE, pacea în zonă, diaspora extrem de muncitoare au făcut posibile aceste miracole economice și financiare.
Perspectiva e a forței de seducție a economiei românești pentru statele vecine, atracție care ar putea accelera ritmul dezvoltării prin atragerea de capital.
Rău nu ne-a fost, dar dă-ne, Doamne, mai binele din lume!
VOCILE LUMII
Răzvan Botea
Ziarul financiar
“Economia iese din letargia în care a intrat mai ales în a doua jumătate din 2023, conform prognozei guvernului pentru 2024. Astfel, PIB-ul României ar urma să ajungă la 350 mld. euro, după o creştere de aproape 10%, cifră unde se va situa şi creşterea veniturilor la bugetul statului. Inflaţia va scădea puternic şi pe final de an va ajunge la 4,5%, la doar un punct procentual distanţă de ţintele Băncii Naţioanale a României (BNR), arată cele mai recente prognoze ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP),” a scris Răzvan Botea, în Ziarul financiar.
