Miercuri, 13 decembrie 2023, Majestatea Sa Custodele Coroanei a găzduit la Sala Tronului de la Palatul Regal seara anuală dedicată de Familia Regală Corpului Diplomatic acreditat la București, potrivit romaniaregala.ro.
Prima recepție de acest fel a avut loc acum 157 de ani, în Sala Tronului din Palatul Regal de atunci, și a fost găzduită de Principele Suveran Carol I, în primul său an de domnie. După aceea, în preajma fiecărui An Nou, Regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai I au păstrat tradiția onorării legăturilor diplomatice dintre România și țările lumii. După o întrerupere de cinci decenii, Regele Mihai I a reluat tradiția Serilor Regale anuale ale Corpului Diplomatic în decembrie 1997, la București. Majestatea Sa Custodele Coroanei a găzduit aceste evenimente începând din anul 2009. Serile au avut loc la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, în Holul de Onoare al Castelului Peleș și, din anul 2016 încoace, la Sala Tronului din Palatul Regal.
În prezența Custodelui Coroanei și a Principelui Consort, recepția a început cu intonarea Imnului Regal, de către Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale. A urmat discursul Custodelui Coroanei Române și discursul Decanului Corpului Diplomatic străin din România.
Discursul Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei române
Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic,
Sala Tronului, Palatul Regal, București, miercuri, 13 decembrie 2023
„ Doamnă Decan al Corpului Diplomatic, Excelențele Voastre, Doamnelor și domnilor,
Vă sunt recunoscătoare pentru participarea dumneavoastră la această seară, care continuă tradiția recepției anuale a Corpului Diplomatic acreditat la București, încă din vremea Regelui Carol I, în secolul al XIX-lea, mai precis din anul 1866. Aceasta a fost una dintre primele tradiții pe care tatăl meu, Regele Mihai, le-a reînviat când a revenit în țară în 1997.
Doresc, de asemenea, să vă reiterez admirația pe care v-o port tuturor pentru dedicarea de care dați dovadă în promovarea și consolidarea relațiilor dintre România și țările pe care le reprezentați. Nu este nevoie să vă mai spun că arta diplomației de astăzi a evoluat; pot să vă urmăresc activitățile online și sunt impresionată de angajamentul dumneavoastră substanțial față de societatea noastră, de ONG-uri și de diversele comunități de afaceri.
Soțul meu și cu mine am întreprins multe vizite și misiuni în străinătate în acest an, inclusiv vizite importante în Suedia și Spania, cele două țări care au deținut președinția rotativă a Uniunii Europene, precum și în Polonia, unul dintre cei mai vechi și mai apropiați aliați ai noștri. Oriunde am fost, am subliniat contribuția continuă a României ca membru cu drepturi depline al UE și NATO și determinarea noastră de a promova integrarea Republicii Moldova în structurile de securitate ale continentului nostru.
Excelențele Voastre,
Mulți dintre dumneavoastră reprezentați națiuni din afara continentului european, cu propriile preocupări și provocări. Și urmărim cu toții cu îngrijorare și tristețe evoluțiile tragice din Orientul Mijlociu.
Aceste evenimente afectează profund România, nu doar pentru că securitatea Orientului Mijlociu este și securitatea Europei, ci și pentru că țara mea are legături istorice și emoționale profunde cu această regiune. Sute de mii de israelieni afectați de actualele lupte își au rădăcinile familiale în România. Iar sute de cetățeni români s-au trezit prinși în războiul din Gaza. Aceste tragedii nu sunt cu siguranță mai puțin semnificative decât cele din Europa. Cu toate acestea, sper că veți înțelege dacă vă voi îndrepta atenția asupra situației precare din regiunea noastră.
Niciodată nu am fost de acord cu cei care susțin că războiul din Ucraina este o chestiune limitată care privește doar o singură țară. Națiunile noastre sprijină eforturile de autoapărare ale Ucrainei, astăzi, nu numai pentru că acest lucru este corect din punct de vedere moral și justificat din punct de vedere juridic, ci și pentru că știm că o victorie a Ucrainei este esențială pentru securitatea întregului nostru continent. Iar Finlanda și Suedia au decis să se alăture NATO pentru că au înțeles că ceea ce se întâmplă în Ucraina răstoarnă toate ipotezele noastre anterioare cu privire la aranjamentele europene de apărare.
Cu toate acestea, cu mult înainte ca tancurile rusești să încalce suveranitatea Ucrainei, Moldova vulnerabilă era deja supusă la tipul de agresiune și strategii care au devenit ulterior și soarta Ucrainei. Moldova a supraviețuit, dar a rămas relativ săracă și foarte vulnerabilă. Și tocmai când a ales un lider pro-occidental și un guvern hotărât să elimine corupția și să consolideze instituțiile democratice, invazia Ucrainei a plasat Moldova într-o situație extrem de periculoasă. Legătura dintre războiul din Ucraina și situația Moldovei este evidentă pentru toată lumea și continuă.
Doamnelor și domnilor,
Trebuie neapărat să combatem aerul de deznădejde care amenință să ne paralizeze gândirea cu privire la acordurile de securitate europeană în acest moment. Și putem face acest lucru concentrându-ne asupra a trei abordări interdependente.
Da, războiul din Ucraina nu dă semne că se va sfârși. Și, da, speranțele noastre de la începutul acestei veri că valul războiului se întorcea în direcția Ucrainei nu s-au dovedit a fi cele așteptate. Dar să nu uităm niciodată curajul și reușita Ucrainei de a continua să țină piept agresorului. Ar trebui să rămânem alături de Ucraina atâta timp cât vor dori, deoarece alternativele sunt pur și simplu prea îngrozitoare pentru a fi contemplate.
În al doilea rând, încercările Rusiei de a destabiliza Moldova vor continua să crească, aproape invers proporțional cu luptele din Ucraina. Asigurarea faptului că Moldova rămâne ferm angajată în politica sa de integrare europeană este o parte inseparabilă de asigurarea faptului că Ucraina prevalează în apărarea sa; cele două sunt fețe ale aceleiași monede.
Și, în cele din urmă, trebuie să ne amintim că, în paralel cu respingerea agresiunii rusești, singura modalitate de a asigura stabilitatea și prosperitatea este de a continua integrarea Ucrainei și a Moldovei și – la momentul potrivit, și a Georgiei – în Uniunea Europeană și în orice altă structură europeană de securitate sau de cooperare. Dacă aceste structuri sunt bune pentru noi, ele sunt potrivite și pentru ei; este atât de simplu.
Sunt mândră de ceea ce au realizat autoritățile politice ale țării noastre. În acest an, am trecut de la o simplă discuție teoretică despre integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova la punerea efectivă a bazelor acestei integrări. Diferențele care existau anterior între Kiev și București, multe dintre ele inventate de despoții comuniști din Uniunea Sovietică, au fost eliminate. Și deși este clar că integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova va fi costisitoare și complicată, majoritatea factorilor de decizie din majoritatea capitalelor europene au acceptat că alternativele vor fi probabil și mai costisitoare. Așadar, suntem pe drumul cel bun.
Chiar și așa, situația rămâne atât precară, cât și periculoasă. Autoritățile de la Chișinău avertizează în permanență că Rusia este hotărâtă să destabilizeze guvernul Republicii Moldova. Și asta pentru că tulburările din Moldova ar crea un pericol real în spatele principalelor forțe ucrainene care se opun acum invaziei.
Obiectivul pe care mi l-am asumat, cu sprijinul atât al Guvernului României, cât și al Guvernului Republicii Moldova, este acela de a mă asigura că Republica Moldova nu este consumată de tragedia care afectează acum Ucraina, că guvernul său reformator este sprijinit în atingerea obiectivului său și că poporului moldovean i se permite să își decidă propriul viitor, în loc să fie determinat de alții.
Da, decalajul de bogăție dintre Moldova și UE rămâne mare. Și, într-adevăr, există probleme grave de guvernanță în țară. Dar, în același timp, moldovenii sunt probabil unul dintre cei mai înfocați susținători ai Europei. Iar populația este de o mărime modestă, astfel încât procesul de integrare și prețul care trebuie plătit pentru aceasta rămân modeste.
Oricând războiul din Ucraina se va încheia, Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate și de fonduri uriașe pentru reconstrucție economică și niciuna dintre acestea nu va produce rezultatele necesare dacă Moldova nu este inclusă în ecuație.
Doamnelor și domnilor,
În timp ce lucrăm pentru includerea Ucrainei și a Republicii Moldova în structurile noastre, trebuie să acordăm atenție și consolidării pilonilor existenți ai securității și prosperității noastre.
Sper din tot sufletul că dezbaterea îndelungată privind includerea României și Bulgariei în Schengen va fi rezolvată; nu există nicio justificare obiectivă pentru continuarea acestei discuții. Într-adevăr, controlul frontierelor și chestiunile legate de imigrație se numără printre cele mai presante provocări actuale ale Europei. Cu toate acestea, este nevoie de o cooperare adecvată între toate statele membre ale UE, mai degrabă decât de o mare ostentație din motive de politică internă.
O logică similară se aplică și în cazul NATO: trebuie să contribuim cu toții mai mult și să muncim mai mult pentru continuarea coeziunii și a transformării operaționale a alianței noastre. Trebuie să fim capabili să demonstrăm în mod convingător aliaților noștri de peste Atlantic, care rămân cruciali pentru apărarea noastră, că suntem cu adevărat uniți.
Știu că avem multe alte priorități în fața noastră astăzi și toate necesită atenția noastră. Cu toate acestea, cu riscul de a spune ceva evident, de obicei nu noi alegem crizele, ci crizele ne aleg pe noi. Haideți să anticipăm, măcar o dată, următoarea criză. Făcând tot posibilul pentru a ne asigura că Ucraina continuă să reziste agresiunii și că Moldova rămâne întreagă și liberă.
Vă mulțumesc!”
La seara regală au luat parte Alteța Sa Regală Principesa Sofia, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, membri ai Parlamentul României, reprezentanți ai Guvernului, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Apărării Naționale, Șeful Statului Major al Apărării, membri ai Curții Constituționale, șefi ai misiunilor diplomatice bilaterale și multilaterale acreditate în România și membri ai Casei Majestății Sale.
La finalul discursurilor, Custodele Coroanei, Principele Consort și Principesa Sofia au salutat pe ambasadorii și pe înalții demnitari prezenți în Sala Tronului.
