Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că statul ucrainean a admis, în sfârșit, că așa-zisa „limbă moldovenească” nu există, iar o asemenea decizie ar însemna că vorbitorii de „limbă moldovenească” din Ucraina sunt de fapt vorbitori de limbă română, deci sunt etnici români.
Prima ședință comună a guvernelor României și Ucrainei s-a desfășurat la data de 18 octombrie 2023 la Kiev, sub conducerea celor doi prim-miniștri, Marcel Ciolacu și Denys Shmyhal. Înainte să ajungă la Kiev, premierul Ciolacu anunțase că intențiile părții române sunt “promovarea drepturilor românilor din Ucraina și semnarea unor acorduri bilaterale importante”. Dar în lista documentelor care s-au semnat la Kiev, la 18 octombrie, nu se regăsește niciunul care să se refere la minoritatea românească din Ucraina sau la așa-zisa „limbă moldovenească”, despre care România susține că este, în realitate, limba română.
Acceptarea, de către Ucraina, a ideii că limba moldovenească nu există ar însemna că vorbitorii de „limbă moldovenească” vorbesc, de fapt, limba română. Potrivit site-ului Brittanica, Ucraina are o populație totală de circa 43 de milioane de locuitori, dintre care circa 0,5 la sută ar fi de naționalitate „moldoveni”. Ar exista, separat, și locuitori ucraineni de naționalitate română, dar în procent mai mic, neindicat. Procentul de 0,5 la sută ar însemna că în Ucraina trăiesc 215.000 de etnici „moldoveni”. Pe de altă parte, Wikipedia afirmă că, din populația Ucrainei, conform recensământului din anul 2001, 0,8 la sută erau „români și moldoveni”, mai precis 0,5 la sută moldoveni și 0,3 la sută români. Procentul de 0,8 la sută ar însemna că 344.000 de locuitori din Ucraina sunt „români și moldoveni”. Dar potrivit estimărilor din România, în Ucraina trăiesc circa 500.000 de etnici români.
Acesta este contextul în care statul român insistă pentru menținerea școlilor în limba română în Ucraina și pentru confirmarea, de la Kiev, a faptului că „limba moldovenească” este aceeași cu limba română. După ce Republica Moldova a stabilit că limba ei națională este limba română, mai sunt doar două regiuni ale lumii în care s-ar vorbi „limba moldovenească”. Aceste două regiuni sunt statul ucrainean și regiunea separatistă Transnistria, din estul Republicii Moldova.
La finalul vizitei sale la Kiev, premierul Ciolacu le-a mulțumit președintelui Zelenski și premierului Shmyhal pentru că ar fi acceptat solicitarea României privind limba vorbită de etnicii români. „Apreciez sprijinul preşedintelui Ucrainei Zelenski pentru decizia adoptată de Guvernul Ucrainei privind limba română. Salut eforturile instituţionale ale Ucrainei de a alinia rapid legislaţia la cerinţele Uniunii Europene”, a anunțat premierul Ciolacu într-un mesaj postat pe reţeaua X. Imediat după premierul Ciolacu, președintele Iohannis a salutat „pasul făcut de Guvernul Ucrainei în implementarea înţelegerii în problema aşa-zisei limbi artificiale «moldovenești» la care am ajuns cu preşedintele Zelenski săptămâna trecută la Bucureşti”.
În Declarația comună semnată la Kiev, guvernele României și Ucrainei „confirmă disponibilitatea pentru o cooperare eficientă în vederea asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale relevante, inclusiv în domeniul educației; sunt de acord asupra importanței dezvoltării cadrului juridic bilateral în acest sens, bazat pe principiul nivelului echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorității ucrainene din România; iau act de faptul că limba de stat a Republicii Moldova este limba română; Pe baza discuțiilor productive ale președinților României și Ucrainei (București, 10 octombrie 2023), partea română salută decizia adoptată astăzi de Guvernul Ucrainei de a rezolva fără întârziere problema diferențelor artificiale dintre limbile română și „moldovenească” prin implementarea măsurile practice cuvenite, ținând cont de aspectele legale relevante”.
Textul acestei declarații comune a fost postat pe site-ul Cabinetului de Miniștri al Ucrainei.
Pe de altă parte, publicația Ukrainska Pravda face un comentariu foarte interesant. Premierul României a declarat în fața presei că dorește să mulțumească premierului Ucrainei „pentru deschiderea de care a dat dovadă în eforturile sale de a se recunoaște inexistența așa-zisei limbi moldovenești”. „Cu toate acestea, nici Shmyhal la conferința de presă și nici guvernul ucrainean în declarațiile ulterioare întâlnirii nu au menționat adoptarea vreunei decizii privind limba moldovenească”, subliniază publicația Ukrainska Pravda.
Premierul Ciolacu a declarat, după ședința comună de la Kiev, că guvernul Ucrainei ar fi luat o decizie pentru „îndepărtarea unei nedreptăți”, decizie care ar confirma că limba oficială a tuturor românilor este limba română. Însă nici măcar această declarație a premierului Ciolacu nu spune ce statut va avea minoritatea de „moldoveni” din Ucraina.
„Din acest moment, la nivel internațional nu mai există decât o singură limbă oficială pentru români: limba română! Această decizie luată de guvernul ucrainean duce la îndepărtarea unei nedreptăți. Vom colabora cu Ucraina și pentru a modifica legislația privind drepturile minorităților, pentru ca românii din Ucraina să beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază cetățenii ucraineni în țara noastră”
Marcel Ciolacu,
Premierul României
Pentru guvernul de la Kiev, cea mai importantă temă de discuție în relația cu Bucureștiul este ca România să asigure căile de transport, spre Europa, pentru produsele exportate de Ucraina. Acest punct de vedere a fost exprimat în mod repetat atât de președintele Volodimir Zelenski cât și de premierul Denys Shmyhal.
„În perspectivă, aplicăm experiența controlului comun la toate punctele de control cu Moldova și, cu siguranță, la granițele tuturor țărilor vecine din UE. Împreună dezvoltăm logistica rapidă în direcția vest. În triunghiul Ucraina – Moldova – România avem toate oportunitățile de a activa coridoarele logistice pentru a diversifica căile pentru exportul ucrainean”
Denys Shmyhal,
Premierul Ucrainei
Nici premierul Shmyhal, nici vreun alt oficial de la Kiev nu au confirmat că guvernul Ucrainei ar fi luat vreo decizie legată de limba română sau de minoritatea de români (moldoveni) din Ucraina.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
