Avocatul Daniel Fenechiu a vorbit despre problemele din avocatură, probleme pe care le recunoaște de altfel, dar are și soluții radicale și curajoase pentru surmontarea lor.
Asociația Lumea Justiției a realizat un interviu cu candidatul la numărul 1 la funcția de decan al Baroului București.
Ce urmărește Daniel Fenechiu?
„Mi-am depus candidatura pentru ca am convingerea ca sunt cel care pot face cele mai multe lucruri bune pentru Baroul Bucuresti – si datorita faptului ca sunt parlamentar, si datorita faptului ca am un nivel de conectare destul de bun (atat la autoritatile centrale, cat si la autoritatile publice), ca stiu destul de bine care sunt problemele (8 ani de consiliu, dintre care 4 ani de prodecanat mi-au permis sa cunosc atat mecanismele pe care le utilizeaza baroul in activitatea curenta, cat si mare parte din problemele colegilor).
Prioritatea numarul unu este schimbarea feedbackului pe care il da baroul vizavi de ceea ce facem noi. Adica vreau sa se observe faptul ca s-a schimbat ceva si ca baroul merge in directia pe care si-o doresc avocatii. Iar din punctul asta de vedere, cred ca site-ul (n.r. Baroului Bucuresti) si un departament de comunicare sunt niste lucruri obligatorii,” a spus acesta, potrivit sursei citate.
Progresele făcute de avocatură de când Fenechiu a devenit prodecan al BB și vicepreședinte al UNBR
„Am inceput in 2019, cand am marit onorariile asistentei judiciare (n.r. din oficiu). In calitate de senator, am preluat steagul problemei de la cei 20 de decani suparati, am facut o audiere a ministrului Justitiei Tudorel Toader in Comisia de abuzuri. La finalul audierii, s-au marit onorariile la 240%. A fost cea mai mare majorare de onorarii in plata vreodata.
Dupa care am rezolvat problema telefoanelor: colegii nostri nu puteau sa intre in parchete si in sectiile de politie. Problema era lega de faptul ca avocatul nu se ducea cu telefonul acolo ca sa se joace Solitaire. Se ducea pentru ca, in timp ce astepta, putea fi chemat la o instanta (la un termen, la o prelungire), putea sa se intample o chestiune care necesita reactie rapida sau putea sa aiba pur si simplu nevoie de documentare. Procurorul are acolo laptop, biblioteca. Avocatul daca voia sa consulte un text de lege, era lipsit efectiv de aceasta posibilitate sau trebuia sa vina cu biblioteca dupa el.
Prima modificare legala pe care am facut-o a fost aceea care a permis avocatilor sa ateste specimenul de semnatura in materie de declarare a banilor. (…)
Alta modificare a legii priveste actele de stare civila. Astazi, avocatul se poate duce sa solicite acte de stare civila si poate scoate un cazier judiciar in baza imputernicirii avocatiale.
O alta modificare foarte importanta este ultima modificare a Legii 51/1995, care rezolva problema asistentei judiciare. Astfel, colegii care fac oficii vor primi in 60 de zile onorariul provizoriu, care se stabileste in momentul desemnarii, li se deconteaza cheltuielile de transport (nu s-a intamplat niciodata in Romania) si se actualizeaza automat onorariile cu indicele de inflatie. (…) Sunt intarzieri, vor fi intotdeauna. (…) Protocolul cu Ministerul Justitiei permite inclusiv posibilitatea sa-i actionam in judecata, pentru a le cere penalitati. Cred ca cea mai buna varianta este ca, la intocmirea bugetului pe 2024, capitolul ‘Asistenta judiciara’ sa fie capitol distinct. (…)
Ultima modificare a legii este in felul urmator: avocatii si organele profesiei de avocat au acces legal la baza de date a DEPABD (Ministerul de Interne). Adica: daca un coleg avocat are un client care vrea sa se judece cu cineva si nu cunoaste datele personale necesare formularii cererii (numele intreg, domiciliul, codul numeric personal), intra pe portalul UNBR, completeaza un formular electronic, da numarul imputernicirii avocatiale si primeste aceasta informatie. Evident: clientul plateste costul acestei informatii, iar banii respectivi sunt venit la UNBR. De acelasi regim beneficiaza si Casa de Pensii a Avocatilor, din cauza ca sunt situatii in care platim pensii unor oameni care au murit intre timp. (…) Au fost 3 sau 4 cazuri. (…) In momentul asta, poti face o verificare automata, periodica, si vezi care e situatia. Ai la nivelul sistemului 3.000 de pensionari”.
Cenzurarea onorariilor și abuzurile magistraților împotriva avocaților
„O problema este recenta hotarare a CSM, care limiteaza numarul de dosare pe judecator la 20/sedinta si maxim 40/luna. (…) Asta va duce la niste intarzieri infioratoare in sistem. (…) Mai exista problema nerespectarii intervalelor (n.r. orare). De multe ori, organul judiciar te cheama la o ora, te tine 2-3-5 ore in fata fara sa-ti dea vreo explicatie si fara sa inceapa vreun tip de activitate pentru care ai fost chemat.
Pe cenzurarea onorariilor, noi am avut o pozitie. Pana si onorariile din oficiu sunt cenzurate. Onorariile alea amarate. (…) Din pacate, sunt judecatori care nu ne respecta. Intr-o asemenea situatie, ar trebui sa avem o pozitie mai ferma. Diferenta intre noi si ei este ca ei sunt in protest de cateva luni si noi, contribuabilii (inclusiv noi, avocatii), le platim salariile. Ei isi permit sa nu munceasca. Noi daca cumva vrem sa facem ceva, ne amendeaza. Nu toti”.
Vad mecanismul de lucru in trei trepte. Prima treapta pe care o vad sunt discutiile la nivelul conducerii instantei. Decanul, prodecanul, consilierii au obligatia sa centralizeze problemele care vizeaza un anumit tip de judecator: cenzurarea onorariilor, limitarea timpului de expunere etc. Varianta numarul 2: cand chestiunea de mai sus nu merge, cred ca trebuie mers pe ceva mai energic. Adica sesizarea Inspectiei Judiciare si a CSM, dublata de publicitarea situatiei respective. A treia solutie (mai dura) merge pe ideea unui boicot al respectivului judecator – boicot pe care sa si-l asume baroul”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
