De peste o săptămână, escaladarea tensiunilor între Statele Unite și Iran a luat o turnură militară. După ce Pentagonul a anunțat trimiterea în Orientul Mijlociu a portavionului USS Abraham Lincoln, apoi marți a bombardierelor B-52, duminică, 12 mai, a decis și trimiterea navei de război USS Arling-ton, armată cu o baterie de rachete Patriot, pentru a susține portavionul aflat în drum spre Golful Persic. Arlington dispune la bord de pușcași marini, al căror număr este secret, vehicule amfibie, echipamente convenționale de debarcare și elicoptere, în afara sistemului de apărare aeriană Patriot. Pentagonul a confirmat „continuarea supravegherii activităților regimului iranian, ale armatei sale și ale aliaților” și a asigurat că SUA „nu caută un conflict cu Iranul”.
Tensiunile s-au exacerbat săptămâna trecută, după un an de la dezangajarea unilaterală a SUA din acordul nuclear iranian, Teheranul anunțând că renunță la două din angajamentele incluse în acordul internațional ce vizează împiedicarea Iranului de a se dota cu bomba nucleară. Iranul a făcut cunoscut că încetează să limiteze rezervele sale de apă grea și de uraniu îmbogățit și a promis și alte măsuri dacă nu va fi încheiat alt acord cu UE, China și Rusia în termen de două luni. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a făcut o escală la Bagdad pentru a obține din partea Irakului, aliat al SUA și al Iranului, garanții că interesele americane vor fi -protejate.
În ce privește Iranul, președintele Donald Trump nu și-a exprimat niciodată dorința de a intra în război contra Iranului. El a promis în campania prezidențială că va retrage țara din acordul nuclear iranian, „cel mai rău încheiat vreodată de SUA”, potrivit opiniei sale. Și-a ținut cuvântul și s-a retras din tratat în mai 2018, un tratat semnat și de China, Rusia, Marea Britanie, Franța și Germania și asumat de o rezoluție a Consiliului de Securitate. După retragerea SUA din acord, Trump exercită o „presiune maximală” asupra regimului iranian pentru a-l determina să accepte un acord global cu Washingtonul. Mike Pompeo a enumerat 12 condiții care ar trebui respectate de Teheran pentru încheierea unui nou text, printre care figurează încetarea totală a activităților nucleare iraniene, încetarea proliferării rachetelor balistice, ca și retragerea Iranului și a aliaților săi din Siria, din Irak, din Liban și din Yemen. Ceea ce Teheranul respinge categoric.
Riposta Teheranului
Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, l-a avertizat pe președintele american despre existența riscurilor declanșării unui război între Washington și Teheran. La Fox News, el a declarat că Iranul face față „grupului B-urilor” – consilierul american pentru securitate națională, John Bolton, premierul israelian Benjamin Netanyahu (numit și Bibi), prințul moștenitor saudit Mohamad bin Salman (MBS) și prințul moștenitor din Abu Dhabi, Mohammad ben Zayed (MBZ), toți patru militând contra „politicii destabilizatoare” a Iranului în regiune.
Un înalt responsabil al Gardienilor Revoluției iraniene a declarat că prezența militară americană în Golf constituie o amenințare serioasă și de acum reprezintă o țintă. Anterior, generalul Ali Reza Tangsiri, șeful forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, a amenințat cu închiderea strâmtorii strategice Ormuz – arteră petrolieră de prim plan – ca răspuns la decizia americană de a pune capăt exceptării care permitea anumitor țări să importe petrol din Iran. La rândul său, generalul Hossein Salami, noul șef al Gardienilor, a declarat în Parlament că desfășurarea unui portavion american în apele regionale iraniene nu înseamnă nimic altceva decât un război psihologic și face parte dintr-un plan de intimidare a Teheranului. El a subliniat că un război american contra Iranului este imposibil, „Washingtonul neavând forța -necesară”.
Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a promis un „răspuns rapid și ferm” la „orice atac” din partea Iranului sau a aliaților săi contra intereselor sau cetățenilor americani. Potrivit secretarului de stat american, în ultimele săptămâni Iranul se află la originea unei serii de acțiuni și de declarații amenințătoare care alimentează escaladarea tensiunilor.
