Arheologii din Serbia au început să îndepărteze cu multă atenţie nisipul şi pământul din lemnăria antică a unei ambarcaţiuni ce datează din epoca Imperiului Roman şi care a fost descoperită de mineri într-o vastă carieră deschisă de cărbune, informează Reuters, conform agerpres.ro.
După ce un excavator de la mina Drmno a descoperit o bârnă din lemn, experţii care lucrau în zona unei foste aşezări romane din apropiere, cunoscută sub numele de Viminacium, s-au grăbit să dezgroape şi să conserve scheletul bărcii, a doua descoperire de acest fel ce a fost realizată în zonă după 2020.
Ambarcaţiunea a făcut cel mai probabil parte dintr-o flotă fluvială care deservea acel oraş roman foarte bine dezvoltat şi cu o populaţie de 45.000 de locuitori, în care se aflau un hipodrom, fortificaţii, un forum, un palat, temple, un amfiteatru, apeducte, băi şi ateliere.
Potrivit arheologului coordonator Miomir Korac, descoperirile precedente sugerează că ambarcaţiunea datează din secolul al III-lea e.n. sau al IV-lea e.n., când Viminacium era capitala provinciei romane Moesia Superioară şi avea un port la un afluent al Dunării.
„Putem să presupunem că această barcă este una romană, dar nu suntem siguri de vârsta ei exactă”, a declarat el.
Structura din lemn a fost stropită mai întâi cu apă şi păstrată apoi sub o prelată pentru a preveni deteriorarea sa din cauza căldurii din timpul verii, a adăugat Miomir Korac.
Arheologii sârbi cred că două bărci şi trei canoe descoperite până acum în regiune fie s-au scufundat, fie au fost abandonate pe malul acelui râu.
Ei intenţionează să expună noua descoperire alături de mii de artefacte din Viminacium în oraşul Kostolac, situat la aproximativ 70 de kilometri est de Belgrad.
Mladen Jovovic, care face parte din echipa de arheologi, crede că mutarea acestei ambarcaţiuni de 13 metri lungime fără dezmembrarea sa va fi o operaţiune dificilă.
„Prietenii noştri ingineri vor pregăti o structură specială, care va fi ridicată cu ajutorul unei macarale… apoi întregul proces de conservare se va desfăşura treptat”, a precizat el.
Excavaţiile din Viminacium au început în 1882, însă arheologii sârbi au estimat că ele acoperă doar 5% din suprafaţa totală a acestui sit, care s-ar întinde pe 450 de hectare – fiind mai mare decât Central Park din New York – şi care este neobişnuit prin faptul că nu este îngropat sub un oraş modern.
Descoperirile făcute până în prezent includ plăcuţe din aur, sculpturi din jad, mozaicuri şi fresce, arme, precum şi oase ce provin de la trei mamuţi.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
