4 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăOp & EdMica Revoluție de catifea a profesorilor

Mica Revoluție de catifea a profesorilor

Guvernanții se plâng că efortul bugetar al măririi salariilor profesorilor cu 25 % ar duce la creșterea cheltuielilor publice cu opt miliarde de lei, ceea ce ar mări deficitul. Problema spinoasă a profesorilor nu e de ieri, e din toate guvernările post-comuniste.  Ieri, guvernul, prin intermediul purtătorului de cuvânt, a anunțat că mărește oferta, de la 1.500 lei, la 2.500 lei, bonus salarial, până la sfârșitul anului. Sindicatele au dat cu flit. Azi, în București, vor fi 20.000 de protestatari, conform estimărilor organizatorilor.

În condițiile neîmpăcării bugetarilor, tot mai vehemenți pentru măririle salariale, Marcel Ciolacu se teme să preia guvernarea. Nu-i nimic, mai sunt doi subalterni ai domniei sale, gata de a fi prim miniștri. Când am spus că Ciolacu nu va fi investit de către Iohannis, lumea a râs. Că așa era în acordul guvernamental, doar că Rotativa nu e Codul lui Hammurabi, ci o simplă înțelegere, din care lipseau nume.

Salariul unui profesor, mai mic decât al unui șofer la o corporație

Astăzi, profesorii ies în stradă, la fel ca-n ultimele săptămâni. Liderii sindicali par să nu mai controleze masa revoluționarilor.

Un profesor debutant are o leafă de 2.500 de lei, unul cu toate gradele didactice, 4.300 lei.

Un profesor ia zece la sută din cât are un procuror sau un judecător. Sau o treime cât un general.

Sunt 287.000 de cadre didactice, dintre care mulți profesori universitari, care nu ies la proteste. O secretară are salariu minim pe economie.

Astăzi, protestatarii ajung în fața Palatului Cotroceni. Se vor striga vrute și nevrute! Cel mai important mesaj ar fi: ”Ia-ți-o pe Ligia Deca și du-o acasă!”

Nicolae Ciucă i-a însărcinat pe Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului – care are legătură cu școala – cât baba cu racheta și pe Marius Budăi să găsească soluții din tolba lui Ivan Turbincă.

Oferta guvernului pare neserioasă

Pare-se că se plimbă para mălăiață, în chip de zmeu negru! Nimeni nu vrea să ia în serios greva profesorilor. Mai mult, mințile de cretă din Ministerul Educației Naționale trimit în teritoriu fel de fel de directive, una mai ilegală decât alta. Ce a scris constituționalistul în norma fundamentală – dreptul la grevă – nu poate fi anulat de un ucaz guvernamental.

Se încearcă spargerea grevei profesorilor, prin orice mijloace, să nu se tulbure Rotativa, care a ajuns o vâltoare politică.

Cum ar arăta mini revoluția de catifea?

Dacă liderii sindicali n-ar fi trași de ațe de către sistem, ar putea să facă o mini revoluție de catifea. Cum ar fi o serie de revendicări serioase: admiterea în funcțiile guvernamentale a politicienilor cu școală adevărată, nu la fără frecvență; introducerea de teste psihologice pentru validarea abilităților de leadership ale acestora; scoaterea din sistemul public a ofițerilor acoperiți ai serviciilor secrete; perfecționarea continuă a miniștrilor și secretarilor de stat în domeniul administrației publice, nu calificarea la locul de muncă; scoaterea nepoatelor și a nepoților din guvern; introducerea unor criterii de competență pentru viitorii conducători ai entităților de stat. Și nu în ultimul rând, validarea lor pe principiile etice și morale.

Sigur că, prea ocupați de modul de organizare a mitingurilor și a prezentării revendicărilor, liderii de sindicat pierd fereastra de oportunitate.

O Revoluție de catifea a profesorilor ar putea limpezi climatul administrativ și politic. Astfel încât să nu mai ajungă politruci, cu elementara la bază sau cu vreun curs de trei săptămâni la Institutul Național de Informații, în pozițiile de comandă.

Mica Revoluție de catifea a profesorilor
FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea

O să-mi spuneți că gândesc utopic, dar se impune o asanare morală a haznalei politice! Tot felul de troglodiți, pe care nu i-ar vota nici soacra, ajung pe listele parlamentare. Cei ce n-au condus vreun business sau vreo școală ajung decidenți, așa cum încălzirea globală ține caloriferele calde.

Societatea română este în criză pentru că n-are cine să gândească un proiect de țară, care să plece de la fundamentarea condițiilor de educație și a dreptului la sănătate.

Winston Churchill avea să spună că un popor fără educație și fără sănătate e un popor învins.

Ce e ”România educată,” decât un set de nimicuri, ambalat în staniol? Un fel de marmotă, învelind ciocolata.

citește și: Estul poate salva Vestul (I)

Klaus Iohannis, în cei aproape opt ani de mandat, a reușit performanța să-i urce gloria pițifelnicului de Traian Băsescu. A ajuns lumea să-l regrete. Măcar știa să negocieze cu puterile garante ale democrației românești. Nu dădea, baș, pe nimic resursele naționale. Ce a făcut președintele în cele două mandate? Care e performanța lui? A învrăjbit o națiune contra PSD, pentru ca ulterior să îl cheme să scoată gunoiul din grajdurile noului Augias. N-a construit nimic. Pe vremea ministeriatului de glorie a lui Andrei Marga, inspectorașul din Sibiu nu avea decât revendicări financiare pentru instituția sa. Ulterior, pronia ombilicală l-a legat de cinci case, bani din meditații, firește.

Dați cu flit politicienilor cu trese!

Ar fi timpul ca elitele educate ale națiunii să spună destul cu promiscuitatea și desemnarea listacilor, în funcție de deciziile ordonanțelor pădurilor.

Reforma trebuie să fie, în primul rând, morală și de abia apoi administrativă.

Sigur, susțin cu tot sufletul revendicările profesorilor, care sunt juste. Ei nu cer mult. Aceeași sumă pe care am dat-o, ca stat, avioanelor F 35, care vor sosi în 2035.

Educația e un imperativ acum și aici, nu pe lumea cealaltă.

citește și: Estul poate salva Vestul (II)

VOCILE LUMII

Spiru Haret

Întemeietorul școlii românești moderne

Mica Revoluție de catifea a profesorilor

”Vrem să apropiem şcoala de popor, să o facem să fie iubită şi respectată, să fie centrul de unde să pornească curentele cele bune şi sănătoase pentru înălţarea şi întărirea neamului. Căutăm a face ca învăţământul nostru să devină un învăţământ naţional, de vreme ce ne silim a-l face să se potrivească ţării noastre, în loc de a ne mulţumi să-l luăm făcut gata, într-un timp şi nişte condiţii care nu mai sunt ale noastre,” avea să spună Spiru Haret.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Antreprenorii mici, blocați în activitatea economică

Micii antreprenori cer o soluție rapidă pentru a-și putea continua activitatea fără impedimente legislative Intrarea în vigoare a Ordinului 181/2023 al Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...

România cade pe locul 17 în piața auto europeană a mașinilor electrice după reducerea subvențiilor

Eliminarea primei de 10.000 de euro din programul Rabla Plus a dus la o scădere drastică a vânzărilor de mașini electrice în România, care...

Fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei: „Al Treilea Război Mondial a început deja”

Valerii Zalujnîi, fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a declarat că implicațiile directe ale aliaților Rusiei în războiul din Ucraina indică începutul celui...
Ultima oră
Pe aceeași temă