Atunci când ne gândim la băuturi calde, cafeaua este printre cele mai consumate la nivel mondial, cu aproximativ 42,6 litri pe persoană pe an. Ceaiul este consumat în cantități mai mari (85 de litri pe an), dar cafeaua este mult mai importantă valoric, deoarece se folosește mai multă cafea măcinată decât ceai la fiecare litru de băutură. Vânzările de cafea au fost propulsate în ultimii ani de proliferarea cafenelelor și magazinelor de specialitate, dezvoltând o nouă cultură a cafelei și un apetit pentru boabe de calitate superioară, potrivit unei analize realizată de Bogdan Maioreanu, eToro.
Prețul cafelei în România a crescut cu 19% în ultimul an, deși pe piețele internaționale am asistat la o scădere de aproximativ 25%, de la 228 de dolari în martie 2022 la aproximativ 170 de dolari la sfârșitul lunii martie 2023. Pe piețele globale de mărfuri, cotația C – referința globală pentru prețul cafelei boabe arabica – a început să scadă de la un maxim de 260 de dolari în februarie 2022, după ce a crescut constant în timpul pandemiei, tranzacționându-se în prezent în jurul a 193 de dolari, încă un nivel istoric ridicat din cauza temerilor legate de oferta restrânsă. Goldman Sachs, Rabobank și Fitch au prezis că prețul cafelei C va continua să coboare în 2023, după scăderea abruptă din luna octombrie a anului trecut.
Această scădere s-ar putea să nu se vadă însă în ceașca dumneavoastră de cafea. Boabele reprezintă doar o fracțiune din prețul cafelei pentru consumatorul final, deoarece prețurile energiei și ale forței de muncă determină, de asemenea, presiuni asupra costurilor pana sa ajungă în cestile noastre. Prețul cafelei este astfel încă un factor în plus care afectează cheltuielile de consum în actuala criză a costului vieții. Problema este acută în Uniunea Europeană, ai cărei consumatori beau cea mai mare cantitate de cafea la nivel mondial, absorbind aproximativ o treime din producția globală. Creșterea cererii pentru boabe de cafea de calitate superioară – arabica – determină, de asemenea, creșterea prețurilor. În timp ce cererea globală de cafea a scăzut la nivel mondial, cererea de cafea de specialitate este în creștere.
În România, consumul de cafea pe cap de locuitor este estimat la aproximativ 95 de dolari echivalent pe an, mult mai mic decât cei 285 de dolari cheltuiti de germani și 222 de dolari de italieni. Germania este cel mai mare importator de cafea verde boabe din Europa și a reprezentat 34% din totalul importurilor europene de cafea provenite direct din țările producătoare. Cu 39% din totalul importurilor directe, Brazilia este cel mai mare furnizor de cafea verde pentru Germania, urmată de Vietnam și Honduras.
Dezvoltarea masivă a pieței europene a cafelei s-a făcut în valuri începând din anii 1960. Primul val a fost popularizarea consumului de cafea, care a fost urmat de o trecere la cafele de calitate superioară și de dezvoltarea unor locații de tip cafenea, inclusiv apariția unor lanțuri mari precum Starbucks (SBUX). Cel de-al treilea val a început la mijlocul anilor 2010, marcat de cererea tot mai mare de cafele de înaltă calitate.
În ultimii ani, consumatorii din Europa de Est au prins și ei gustul cafelei de calitate. Deși consumul este încă mult sub cel din Europa de Vest, numărul cafenelelor de specialitate a crescut rapid în Polonia, Cehia și România. La nivel mondial, se așteaptă ca piața cafelei de specialitate să crească de la 53,67 miliarde de dolari în 2021 la 152,69 miliarde de dolari până în 2030.
Europa se confruntă acum cu un al patrulea „val al cafelei” – știința cafelei – piețele tot mai sofisticate concentrându-se pe caracteristicile intrinseci ale boabelor de cafea și pe influența preparării acestora asupra gustului. Acest lucru duce la proliferarea cafenelelor de specialitate care oferă preparate și sortimente extinse de cafea clienților pretențioși. Asistăm, de asemenea, la apariția unei industrii de cafea la domiciliu, cu mașini de făcut cafea din ce în ce mai sofisticate, disponibile acum și pentru uz casnic.
