După o lună de primenire spirituală prin post, slujbe şi rugăciuni, credincioşii musulmani sărbătoresc, timp de trei zile, Ramazan Bayram-ul. Ziua a început cu o slujbă oficiată, la ora 06.06, de către șeful Cultului Musulman din România, la Geamia Hunchiar din municipiul Constanța. De asemenea, slujbe religioase cu ocazia Ramazan Bayram-
ului au avut loc în toate geamiile.
Sărbătoarea dulciurilor
Cu această ocazie, muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, a transmis un mesaj credincioșilor. „Zilele de Bayram sunt o binecuvântare pentru musulmanii care de-a lungul Lunii Sfinte Ramazan au ținut post. Aceste zile sunt un prilej de apropiere, de deschidere a sufletului și de împărtășire a bucuriei comune. De asemenea, pe parcursul celor trei zile de sărbătoare ne vizităm rudele și prietenii, ne bucurăm de cei dragi și cinstim memoria celor care au trecut la cele veșnice. Fie ca aceste zile de sărbătoare să ne fie călăuzitoare și să fim buni și darnici întotdeauna. Să ne respectăm pururi părinții, să-i ajutăm ori de câte ori putem pe cei aflați în suferință, să fim mereu cu sufletul deschis și gata să facem o faptă bună. «Ramazan Bairamînîz Qayîrlî Bolsîn!», «Ramazan Bayraminiz Hayirli Ve Mubarek Olsun!», «Un bairam fericit!», «Eid al Fitir Mubarak!»“, a spus acesta.
Tradiția spune că musulmanii trebuie să aibă la masă dulciuri, printre care nelipsitele baclavale, de aceea Ramazan este cunoscută și ca sărbătoarea dulciurilor – Șeker Bayram.
Începutul revelării Coranului
Timp de o lună, credin-cioşii musulmani nu au avut voie să mănânce sau să bea din zori de zi până la apusul Soarelui. „În religia islamică, Luna Ramazan semnifică începutul revelării Coranului Cel Sfânt Profetului Muhammed (PbuH) de către Îngerul Gavriil, eveniment ce a avut loc în Noaptea Sfântă de Kadir, a 27-a noapte din Luna Sfântă Ramazan, în peştera Hira din muntele Nur, de lângă oraşul Mecca, în anul 610, revelaţie ce a durat 23 de ani. Islamul stabileşte faptul că Postul din Luna Ramazan reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei, alături de Mărturisirea credinţei (Shahada), Cele cinci rugăciuni obligatorii (Salah), Pelerinajul la Mecca (Hajj) şi Contribuţia anuală de solidaritate cu nevoiaşii (Zakat)“, a precizat muftiul Iusuf Murat.
Învăţăturile islamice impun, de asemenea, ca musulmanii să parcurgă un ciclu spiritual profund, distinct normelor cotidiene de pe parcursul anului, timp de 29 de zile de la începerea Postului, aceste zile fiind petrecute în reculegere şi rugăciune, pentru primenirea corporală şi spirituală. Potrivit tradiţiei şi preceptelor religioase, postul şi efectuarea rugăciunilor zilnice, de preferinţă în cadrul unei geamii, sunt urmate în perioada nocturnă de cina Iftar, pe care musulmanii o împart cu prietenii, rudele, cunoscuţii sau pelerinii, și de rugăciunea specifică Lunii Sfinte Ramazan, Teravih. În aceeaşi perioadă, masa rituală de dinaintea zorilor, Sahur, este luată în familie.
